Discuție despre donarea alimentelor
În fiecare zi, în România, 6 000 de tone de mâncare bună de consum ajunge la gunoi. 60% din această cantitate vine de la industrie. Producători, distribuitori, retaileri, toți cei implicați în lanțul de aprovizionare și procesare.
Există însă soluții pentru a evita această risipă. Iar cea mai eficientă și mai de impact este donarea alimentelor.
Macromex este o companie care activează de 30 de ani ca distribuitor în industria de congelate și refrigerate, care a început să doneze alimente de acum patru ani. În acest timp a salvat de la distrugere 3 000 de porții de mâncare. Sunt produse bune de consum, dar care se apropie de termenul de expirare, motiv pentru care magazinele nu le mai primesc. Deci, nu mai pot fi vândute.
Roxana Maxim, manager în cadrul companiei, ne explică cum anume sunt alese produsele care urmează să fie donate: "Pentru că tot trăim în era digitalizării, sistemul ne ajută să identificăm produsele cu termen scurt și să le cunoaștem în timp real. Există un raport care ne face o propunere de produse cu termen scurt, propunere care este accesată de colegii noștri care se ocupă de donații, care decid ce produse și către ce beneficiar trebuie să ajungă, iar apoi noi, depozitul, o pregătim și o livrăm către parteneri." Unul dintre parteneri este Banca pentru Alimente, o asociație care preia mâncarea, o duce la propriul depozit, și de acolo, o distribuie către alte 165 de ONG-uri partenere. Care, la rândul lor, duc mai departe pachetele către propriii beneficiari, copii, bătrăni, persoane vulnerabile, pentru care hrana este de multe ori o provocare.
Din 2017, de când a fost înființată această asociație, și până acum, Banca pentru Alimente a salvat 18 000 de tone de mâncare și a hrănit peste 200 000 de persoane nevoiașe.
"Orice donație de produse este un câștig pentru companie"
Însă dincolo de a ajuta oameni la nevoie, donarea alimentelor este și o oportunitate pentru companiile din industrie de a scăpa de costurile cu distrugerea produselor.
"Când arunci la gunoi, ai achizitat un produs, ai plătit, mai plătești o dată o taxă pentru distrugere. Cu cât produsul este mai scump sau mai select, cu atât și taxele alea sunt mai mari. Că una e să arunci pâine și alta e să arunci carne. Deci orice donație de produse este un câștig pentru companie. Pentru că tu, în momentul în care ai donat, ai scăpat de orice taxă aveai pe zona de distrugere. Dacă tu ai donat produsele și poți să o faci ca sponsorizare, îți deduci întreaga valoare a lor, prin contractul de sponsorizare. Dacă tu le dai pe legea risipei alimentare, tu din start îți deduci TVA-ul pentru că nu ai mai făcut o activitate comercială. Poți să pui valoarea produselor ca o cheltuială în bugetul companiei și să ai niște avantaje", ne-a declarat Gabriel Sescu, președintele Băncii pentru Alimente.
Deși mai sunt încă multe de rezolvat din punct de vedere legislativ pentru a stopa risipa alimentară, chiar și cu legile actuale, există deja trei moduri prin care companiile pot dona alimente:
-
- Prin sposorizare în produse, pentru firmele care plătesc impozit pe profit. Valoarea produselor trebuie să nu depășească 20% din impozit.
Prin donație în baza legii risipei alimentare, pentru produsele care expiră în câteva zile.
Prin donație simplă, pentru produse care nu depășesc 5 000 de euro. Cea mai ușoară variantă, cu cea mai puțină birocrație.
Un film care ne arată cum funcționează acest sistem de donații și cum poate fi recuperată mâncarea, la ora 12:00 într-o zi oarecare, și până seara, la ora 19:00, să ajungă cină pentru niște copii sărmani, vedeți în episodul 8 al campaniei "A doua viață. Modele de economie circulară".
Campania este inițiată de Asociația Soluții Sustenabile, cu sprijinul Stratos și Eco Synergy, cu scopul de a inspira mediul de business să facă tranziția de la un model de afaceri liniar la unul circular, cât mai repede și mai ușor.
Aici puteți urmări episodul 1, despre Deșeuri: De la deșeuri la materie primă, prin inovație
Aici puteți vedea episodul 2, dedicat Construcțiilor: Profit din moloz
Aici, episodul 3, dedicat Ambalajelor: Adio ambalaje de unică folosință
Aici, episodul 4, dedicat Industriei Textile: Haine mai bine proiectate, mai puțin aruncate
Aici, episodul 5, despre Agricultura Durabilă: Cânepa, o cultură strategică
Aici, episodul 6, despre Echipamente Electrice și Electronice: Noul Eco Design
Aici, episodul 7, despre Apele Uzate: Aurul din canalizare
