Cărămizi salvate și reutilizate
2 milioane de cărămizi sunt astăzi salvate de la groapa de gunoi sau de pe câmp, pentru că un ardelean pasionat de artă și de frumos a prins drag la un moment dat și de cărămizile vechi.
Codruț Girboan pe numele lui, și-a propus să facă un business din recuperarea cărămizilor din dărâmături. Le taie, le spală, le prelucrează și le transformă în materie primă pentru fațadele clădirilor.
Firmele de demolări au înțeles repede modelul de business și mai ales câștigul pe care îl pot avea și ele. Și în loc să mai ducă la groapa de gunoi cărămizile găsite prin moloz și să plătească pentru ele, căci erau considerate deșeu, i le duc acum lui Codruț. Și primesc și bani pe ele.
Investiția inițială în afacerea de salvare a cărămizilor a fost de 60 000 de euro. Bani care s-au dus în închiriere de spații, utilaje și angajați. Dar din anul doi de funcționare, toată investiția a fost deja recuperată. Iar din anul trei, afacerea a început să fie pe profit.
Clienții sunt de regulă arhitecti, designeri, dezvoltatori imobiliari. În special din zona Clujului, pentru că acolo se află firma Bricked. Cei direct afectați și de costul materialelor de construcții, care a crescut cu peste 70% din 2020 pana in 2022.
Însă culmea este că acest tip de cărămidă, deși este de două ori mai ieftină decât cărămida nouă, este căutat mai debrabă pentru cartiere rezidențiale scumpe. Probabil pentru că acolo cred dezvoltatorii că sunt mai multe șanse ca viitorii locatari să aprecieze mai mult valoarea estetică, istorică și impactul redus de mediu pentru un astfel de material.
Proprietăți tehnice
Din punct de vedere tehnic, o cărămidă montată pe fațada unei clădiri trebuie să nu absoarbă prea multă apă, pentru a preveni umezeala. De aceea, marja de absorbție a apei, acceptată în sectorul contrucțiilor, pentru cărămizile aparente, este de cel mult 12%.
Testele au arătat că și cărămizile vechi, recuperate, se încadrează în această marjă. Pentru că sunt foarte bine arse.
Sigur, în acest caz apare întrebarea: Dacă prețul este la jumătate și calitatea este cel puțin la fel de bună, de ce nu folosește toată lumea astfel de materiale? Unde e retinerea? Unde e provocarea? Unde e problema?
Provocarea stă în nivelul de educație, este de părere Codruț Girboan. Oamenii, că sunt persoane fizice sau dezvoltatori sau oameni de business, încă nu înțeleg sau nu acceptă faptul că un deșeu, recuperat de la gunoi, poate fi o resursă valoroasă, utilă, ba chiar estetică și unică în frumusețea ei.
Tocmai de aceea, pentru că există această nevoie de educație, Asociația Soluții Sustenabile, cu sprijinul Stratos și Eco Synergy, au lansat campania "A doua viață. Modele de economie circulară", pentru a arăta, concret, cum se poate face trecerea de la economie liniară la economia circulară și pentru a-i inspira și pe alții.
Acesta este episodul 2 al campaniei, dedicat sectorului Construcții, cu un impact în PIB de 9% în 2020.
Iar aici puteți urmări episodul 1 al campaniei, dedicat sectorului Deșeuri, care impactează, de fapt, toate celelalte sectoare ale economiei: De la deșeuri la materie primă, prin inovație
