Salt la conținut
Aurul din canalizare

Aurul din canalizare

Cum se poate face biogaz și îngrăsământ pentru agricultură din nămolul de epurare.

30 October 2024 Teodora Ghenciu

Foto

distribuie

La stația de epurare de la Glina ajunge toată apa folosită în București și câteva comune din Ilfov. Menajeră, industrială și pluvială. Aproape 8 metri cubi de apă în fiecare secundă.

În urma procesului de epurare a apei, rezultă zilnic 300 de tone de nămol. Un deșeu, pentru multe stații de epurare din țară, este văzut aici ca o resursă. În loc să arunce nămolul, Apa Nova București, care face parte din grupul Veolia, îl recuperează, îl lasă la fermentat și obține apoi din el biogaz. Și pentru că acest biogaz are în compoziția lui 64% metan, care îi dă putere calorifică, el este ars și folosit de fapt ca sursă de energie electrică și termică.

Alex Vasilescu, director Epurare Ape Uzate, Apa Nova/Veolia România: "Cu ajutorul biogazului și cu utilizarea acestuia in procesul de producție de energie stația de epurare de la Glina reprezintă în acest moment cel mai mare producător de energie verde din zona metropolitană a capitalei. Practic asta înseamnă că noi suntem complet independenți din punct de vedere al asigurării necesarului de energie termică destinat bunei desfășurări a proceselor care au loc aici în stație."

Biogaz din nămol

Încă din 2011, de când Veolia a preluat în exploatare stația de epurare de la Glina, obiectivul principal al companiei a fost acela de a deveni autosuficienți din punct de vedere energetic, ne mărturișește Valentin Zaharia, directorul tehnic al companiei. Așadar, producția de biogaz a fost prima măsură, și cea mai importantă, pentru atingerea acestui obiectiv. Dar nu singura.

"În al doilea rând, recuperarea de energie din evacuarea în emisarul natural, printr-o micro-hidrocentrală. O altă sursă importantă de energie electrică. Ajungând astfel, cu cele două măsuri (n.r: biogaz plus hidrocentrală) ca până la punerea în funcțiunea incineratorului și a noi linii biologice să asigurăm aproximativ 80% din autosuficiența energetică."(Valentin Zaharia, director Tehnic și Performanță, Veolia România)

Această independența energetică și termică a costat compania 6 milioane de euro. Însă investiția a fost recuperată în aproximativ 3 ani, pentru că firma nu a mai plătit practic pentru enegia termică și electrică necesară funționării instalațiilor proprii.

Cele mai multe stații de epurare nu dispun însă de astfel de sume. Și nici nu încearcă să obțină fonduri europene, naționale, puse la dispoziție pentru așa ceva. Și din această cauză, trimit direct la gunoi 56% din nămolurile pe care le generează.

Însă biogaz ar putea obține nu doar companiile care se ocupă cu tratarea apei uzate, ci orice companie care gestionează deșeurile municipale.

"Pe de-o parte, îți oferă un avantaj competitiv față de ceilalți actori de pe piață. Dar reprezintă și o sursă extrem de profitabilă de venit pe termen lung.

Foarte importantă este, evident, și componenta de mediu. Pentru că, practic, tu obținând acest biogaz din deșeuri, oricare ar fi natura acestora, tu contribui semnificativ la decarbonizare, la reducerea emisiilor de carbon în atmosferă, utilizând, evident, energie verdă provenită din surse regenerabile", este de părere Alex Vasilescu, Director al Direcției Epurare Ape Uzate, la Apa Nova.

Îngrășământ pentru agricultură

După extragerea biogazului nămolul este încă o dată valorificat la Glina. Este deshidratat și devine îngrășământ pentru agricultura industrială. Adică pentru culturile de cânepă, soia sau alte plante care nu merg direct pentru consumul uman.

Doar 24% din nămolul de epurare produs în România este valorificat în agricultură. Sute de mii de tone de nămol sunt considerate doar un deșeu și ajung să sufoce gropile de gunoi. Și așa prea puține, prea pline, neconforme.

Reporajul video despre cum pot fi valorificate Apele Uzate reprezintă episodul 7 al campaniei "A doua viață. Modele de economie circulară", inițiată de Asociația Soluții Sustenabile, cu sprijinul Stratos și Eco Synergy, cu scopul de a inspira mediul de business să facă tranziția de la un model de afaceri liniar la unul circular, cât mai repede și mai ușor.

Aici puteți urmări episodul 1, despre Deșeuri: De la deșeuri la materie primă, prin inovație

Aici puteți vedea episodul 2, dedicat Construcțiilor: Profit din moloz

Aici, episodul 3, dedicat Ambalajelor: Adio ambalaje de unică folosință

Aici, episodul 4, dedicat Industriei Textile: Haine mai bine proiectate, mai puțin aruncate

Aici, episodul 5, despre Agricultura Durabilă: Cânepa, o cultură strategică

Aici, epidosul 6, despre Echipamente Electrice și Electronice: Noul Eco Design

Întrebări Frecvente

Cum este valorificat nămolul rezultat în urma procesului de epurare a apei?

Nămolul rezultat din procesul de epurare este valorificat la stația de epurare de la Glina prin recuperarea biogazului, care este utilizat ca sursă de energie electrică și termică. De asemenea, după extragerea biogazului, nămolul este deshidratat și transformat în îngrășământ pentru agricultura industrială.

Ce beneficii aduce utilizarea biogazului din nămol?

Utilizarea biogazului din nămol oferă un avantaj competitiv pe piață, reprezintă o sursă profitabilă de venit pe termen lung și contribuie semnificativ la decarbonizare, reducând emisiile de carbon. De asemenea, permite stațiilor de epurare să devină autosuficiente din punct de vedere energetic.

Care sunt principalele surse de energie pentru stația de epurare de la Glina?

Stația de epurare de la Glina utilizează biogazul obținut din nămol și energia generată de o micro-hidrocentrală ca principale surse de energie. Aceste două măsuri asigură aproximativ 80% din necesarul energetic al stației.

Ce impact are reciclarea nămolului asupra mediului?

Reciclarea nămolului contribuie la reducerea deșeurilor care ajung în gropile de gunoi și transformă un deșeu într-o resursă valoroasă. Prin obținerea biogazului și utilizarea acestuia, se promovează energia verde din surse regenerabile, ceea ce ajută la reducerea emisiilor de carbon în atmosferă.

De ce doar o parte din nămolul de epurare este valorificat în România?

Doar 24% din nămolul de epurare produs în România este valorificat în agricultură, în principal din cauza lipsei de investiții și a fondurilor necesare pentru recuperarea acestuia. Multe stații de epurare nu își permit să investească în tehnologiile necesare și, prin urmare, 56% din nămoluri sunt trimise la gunoi.

Abonează-te la newsletter

Fii primul care află cele mai noi informații despre sustenabilitate