Românii au obosit să mai fie sustenabili în 2025

După un an electoral 2024 intens, care a venit peste toată oboseala și tensiunea acumulate deja de la COVID încoace, anul 2025 ne arată o schimbare a comportamentelor românilor inclusiv în ceea ce privește consumul responsabil. O schimbare în rău.

Dacă în 2024 segmentul de consumatori așa numiți “etici” a atins un vârf de 43%, anul acesta procentul scade cu 11%.

Ce înseamnă consumatori etici? Sunt acei oameni care cumpără produse cu etichetă ecologică, evită brandurile care folosesc indirect copiii la muncă, acei consumatori care fac zilnic ceva pentru mediu, de la reciclare, la evitarea risipei alimentare sau folosirea mijlocelor de transport în comun în locul mașinii personale.

În 2025, doar 38% dintre consumatori declară că au mai avut astfel de obiceiuri. Față de 43%, anul trecut.

De ce a scăzut numărul românilor sustenabili

Corina Cimpoca, fondator MKOR, compania de cercetare care a realizat studiul "Consumatorul etic din România", se uită la contextul ultimilor cinci ani pentru a explica tendința de scădere a consumului responsabil în România.

În 2020 toată lumea a fost zguduită de pandemie. Ne amintim cu toții că starea de urgență din martie-mai ne-a făcut pentru prima oară să trăim în izolare. Frica de boală și de necunoscut, singurătatea, anxietatea, șomajul tehnic și scăderea veniturilor au crescut nesiguranța financiară. Supraviețuirea era mai importantă decât un stil de viață sustenabil. Se discuta mai mult despre rezerve de orez, ulei și hârtie igienică, decât despre reducerea risipei.

În 2021 au devenit vizibile primele semne clare atât de inflație globală, cât și de tensiuni geopolitice. La nivel global au apărut blocaje în lanțurile de aprovizionare după redeschiderea economiilor, a crescut cererea după perioada de lockdown, s-a scumpit gazul, electricitatea, transportul. Iar în România am resimțit creșteri de preț la energie, carburanți și alimente.

În februarie 2022 a început războiul din Ucraina. Un nou șoc. O nouă stare de urgență. Un nou sentiment național că "nu mai ieșim din asta".

În 2023 ne-am confruntat cu explozia AI și a tensiunilor sociale. Oamenii încep să se întrebe dacă vor mai avea de lucru sau vor fi înlocuiți de Inteligența Artificială, apar preocupări despre tot ceea ce am clădit până acum, toată lumea pe care am construit-o pare că se schimbă, prea brusc, cu prea multe necunoscute, cu prea multă nesiguranță. Pe acest fond explodează și naționalismul.

Ceea ce se observă și ne șochează în 2024, când au loc alegerile prezidențiale și locale în România.

În tot acest peisaj, crește alarmant și numărul pesimiștilor români. După alegerile președintelui din mai 2025, nimeni nu mai are încredere în nimeni. Nici în autorități, nici în cetățeni, vecini, colegi, societatea e divizată.

Ce ne rămâne de făcut?

“Să fim mai precauți, mai puțin dispuși să riscăm și mai atenți la fiecare leu cheltuit”, după cum sintetizează Corina Cimpoca.

Iar asta se vede și în ceea ce alegem să cumpărăm.

Ce cumpără totuși consumatorul responsabil

S-au înregistrat scăderi pe toate categoriile de produse sustenabile achiziționate, de la alimente, cafea și băuturi, până la cosmetice, produse de curățenie și haine.

Însă de departe, cel mai mult și mai mult, consumatorii etici aleg în continuare mai degrabă alimentele eco, bio, care au mai puține chimicale și mai puțin plastic în ambalaje, față de celelalte produse.

Cei mai mulți astfel de consumatori au studii medii și superioare, venituri mai mari și - de așteptat - sunt mai degrabă femei în ceea ce privește cosmeticele și mai mult din generatia Z (născuți între 1999-2007) în ceea ce privește hainele.

Neașteptată este evoluția legată de genul consumatorului sustenabil. Dacă anul trecut puteam spune detașat că femeile sunt mai responsabile decât bărbații, pentru că reprezentau 63% din segmentul consumatorului etic, anul acesta doar 49% din acest segment mai e reprezentat de femei. Ceea ce se poate explica în cheia oboselii și a contextului social-economic descris mai sus.

De asemenea, scade vârsta cumpărătorului atent la ce cumpără, la 38 de ani.

78% dintre acesți consumatori provin din mediul urban și 41% dintre ei sunt părinți.

Iată că venirea unui copil pe lume încă are această forță, chiar și în acest context social tensionat, de a ne face să fim mai conștienți de acțiunile noastre de zi cu zi, de obiectele pe care le cumpărăm, hainele și cosmeticele pe care le punem pe piele și păr, detergenții pe care îi inhalăm fărp să vrem în casă și așa mai departe.

Bariere pentru un consum conștient

Prețul mai mare al produselor sustenabile este însă în continuare bariera principală pentru 58% dintre consumatori. Practic, pe fondul creșterii inflației și a contextului social și politic, prețul devine și mai important pentru toată lumea.

Urmeză apoi, în topul barierelor pentru un stil de viață mai eco-friendly:

• Lipsa încrederii în autenticitatea etichetelor eco: 38%

• Disponibilitatea redusă a alternativelor eco în magazine: 25%

• Reticența față de declarațiile de sustenabilitate ale companiilor: 26%

• Obișnuința de a cumpăra anumite branduri: 24%

• Lipsa informațiilor despre impactul și originea produselor: 21%

• Lipsa timpului pentru a căuta alternative sustenabile: 19%

De remarcat că această obișnuință a oamenilor de a cumpăra anumite branduri poate fi transformată într-un avantaj competitiv pentru companii. O oportunitate de a-și shimba modelul de business și de a deveni mai sustenabile, fără teama de a pierde clienții. Pentru că oamenii sunt mai degrabă atașași de brand decât de produsul în sine. Altfel spus, clienții loiali sunt mai receptivi la inițiativele de sustenabilitate.

Cum se poate schimba modelul de business? Un prim pas ar putea fi implementarea unor măsuri de economie circulară. Și din fericire avem deja exemple de inspirație din diferite sectoare ale economiei pe care le puteți consulta aici.

Oboseala etică

Și mai interesantă este însă concluzia studiului, așa cum a fost ea interperată chiar de cei care l-au realizat.

Faptul că oamenii au cumpărat mai puține produse ecologice și au fost mai puțin atenți la comportamentul lor sustenabil nu înseamnă automat că le pasă mai puțin de mediu, de natură, de dezvoltarea durabilă. Pur și simplu sunt obosiți. Nu mai spațiu mental pentru alegeri mai conștiente, pentru disciplină, pentru orice mic efort ar presupune un stil de viață mai responsabil.

Iar asta se vede inclusiv în alegerile lor legate de sănătate, nu doar în ceea ce privește sustenabilitatea. Renunță la disciplina alimentară în favoarea plăcerii și a comodității. Nu pentru că nu își doresc să fie sănătoși, ci pentru că nu mai sunt dispuși să facă efort pentru sănătatea lor. Și implicit pentru stilul lor de viață mai sustenabil.

Criza încrederii

Adevărul dureros acesta este: românii nu mai au energia necesară pentru a face alegeri bune. Și acesta este un semnal de alarmă pentru orice companie care se bazează pe mesaje de responsabilitate. Și pentru noi toți care ne dorim să creștem numărul cetățenilor interesați de mediu, pentru a ajunge inclusiv la o masă critică ce ar putea pune presiune pe autorități și pe companii să se schimbe.

Dar este și o oportunitate pentru branduri și autorități de a ajuta oamenii să îți schimbe stilul de viață pur si simplu prin a face mai accesibile produsele sustenabile: prin preț, prin disponibilitatea în magazine, prin reducerea efortului de cumpărare, de alegere, de selecție, prin crearea infrastructurii de colectare și reciclare. Prin oferirea de produse mai sănătoase, fără substanțe toxice în ele, fără ambalaje inutile, “by default”, pentru că așa e normal, nu pentru că brandurile vor să se marketeze ca sustenabile neapărat. Oamenii vor alternative sănătoase și sustenabile, dar să fie “low effort” (cu puțin efort).

Și, mergând mai departe, pasul cel mai firesc de urmat este renunțarea la greenwashing, la afirmațiile verzi înșelătoare. Pentru că pe măsură ce mințim mai mult oamenii despre produsele sustenabile, vom reuși, de fapt, să îi îndepărtăm și mai mult de alegerea acestor produse. Ceea ce anulează toate eforturile, toate resursele, toți banii și timpul investite până acum de toata lumea în ceea ce se cheamă tranziția verde.

 “Nu avem o criză a sustenabilității. Avem o criză a încrederii.”

Acesta este cel mai puternic mesaj al studiului MKOR, prezentat la evenimentul Sustenabil Zi de Zi, organizat de Asociația Environ si Eco Synergy. Și poate tema de reflecție pentru anul 2026. Cum recâștigăm încrederea oamenilor? În societate, în cetățeni, în autorități, în sustenabilitate.

Platforma eEco încearcă să facă un pas în această direcție. Își propune să devină cel mai de încredere HUB de sustenabilitate din România. Pentru că de acolo pleacă schimbarea stilului de viață și schimbarea modelului de business, la care ne-am angajat și noi să contribuim. De la încrederea că se poate, fără să simțim că am făcut sacrificii enorme și fără să simțim că suntem singuri în acest drum.