Foto
Ce înseamnă economia circulară. Și trecerea de la liniar la circular
În prezent, modelul nostru economic este bazat pe principiul "Producem-Consumăm-Aruncăm". Cam așa folosim toate produsele. De aceea îl numim model liniar. Abordarea circulară presupune însă prelungirea ciclului de viață al produselor prin mai multe metode, cum ar fi:
- folosirea obiectelor în comun (să mergem cu toții cu același vehicul, în loc să ne cumpărăm fiecare câte o mașină),
închirierea produselor în loc să cumpărăm mereu unele noi,
reutilizarea,
repararea,
renovarea
și reciclarea materialelor, pentru cât mai mult timp posibil.
La asta se referă economia circulară. La un nou model de producție și consum. Ceea ce propune de la bun început și platforma eEco, prin toate rubricile sale Refolosire, Reparații, Reciclare și nu numai.
Schimbând modelul economic liniar cu unul circular, reducem, de fapt, semnificativ, deșeurile. Fără să putem spera vreodată că vom putea să le reducem la zero, dar ținând cont de această țintă ideală, numită Zero Waste.
Practic, când un produs ajunge la sfârșitul ciclului de viață, în loc să fie aruncat, el poate deveni materie primă pentru o altă industrie. Deșeurile devin deci resurse.
Cărămizi făcute din haine vechi
O astfel de idee ingenioasă, de a transforma deșeuri textile în materie primă, a avut și un start-up din Franța. Compania, apărută în urmă cu cinci ani, isi propune să combată poluarea din două mari industrii: industria textilă și industria de construcții.
Concret, francezii fac cărămizi din materiale textile. Din deseuri textile. Haine care altfel, ar fi ajuns la gunoi.
Doi reprezentanți ai acestui start-up, care se numește FabBrick, au venit la București, cu ocazia Climate Change Summit, unul dintre cele mai mari evenimente dedicate schimbărilor climatice. Și am avut șansa de a sta de vorbă cu ei, într-un interviu pentru emisiunea Pro Verde de pe stirileprotv.ro. Și de a pune mâna pe o cărămidă făcută din patru tricouri, care cântarea 400 de grame.
Cei de la FabBrick reușesc să recicleze deocamdată 10 tone de textile pe an. Dar ambițiile pentru viitor sunt mari. Nu doar în a crește această cantitate, dar mai ales în a reuși să facă aceste cărămizi atât de rezistente, încât să poată fi folosite cu succes și la ridicarea de ziduri, nu doar în design și derorațiuni, așa cum se întâmplă acum.
Chantal Nguyen, inginera companiei, spune: "Facem multe teste. Ştiu că această cărămidă e dură. Am făcut multe teste mecanice. E mai rezistentă decât unele de beton. Sunt blocuri de beton care au o rezistenţă de 4 megapascali. Asta are nouă megapascali. E dură. Am făcut teste, nu ştim dacă suntem nebuni sau nu. Cred că nu suntem, putem face ceva. E o chestiune de timp. Suntem încă la început. Avem nevoie de timp să testăm, să învăţăm,să creăm ceva similar unei cărămizi de beton."
Sigur ca economia circulară înseamnă mai mult decât refolosirea deșeurilor. Până la deșeuri, economia circulară începe cu designul produselor și o regândire a producției, astfel încât să putem face mai mult cu mai puține resurse.
Să credem deci că economia circulară se rezumă doar la a recicla este o greșeală. După cum ne-a explicat în cadrul aceluiași eveniment pe tema climei, și Vojtech Vosecky, expert în economie circulară stabilit în Cehia, care a ajutat la tranziția capitalei Praga către un model circular.
"Mulţi cred că e vorba de reciclare. Reciclarea nu ajunge. Trebuie să fim mai inovatori. Cele mai bune deşeuri sunt cele care nu există. Când reciclezi ceva înseamnă că deja a devenit deşeu. Nu e optim. Nu totul poate fi reciclat. Nu totul e reciclat. Nu există o piaţă pentru multe lucruri pe care credem că le reciclăm."
Cât de circulară e economia în prezent
La nivel global, situația este dezastruoasă. Conform Circularity Gap Report, în 2023 am reușit să refolosim doar 7,2% din produsele ajunge la sfârșitul ciclului de viață. Mai puțin chiar decât în 2018, când gradul de cirularitate al lumii era de 9,1%.
La nivelul Uniunii Europene lucrurile stau ceva mai bine, cu un grad de circularitate de 11,7%. Dar tot rău, dacă ne gândim că ținta UE este de a ajunge la o economie complet circulară până în 2050. Pentru că doar așa poate atinge obiectivul mai mare, de emiisii nete zero, tot până atunci.
În România...e și mai rău. Doar 1,3% din economie este circulară, dacă ne uităm la cele mai recente date oferite de Curtea de Conturi Europeană.
Vestea bună este avem și însă o Strategie pentru Economie Circulara, lansată în 2022, iar de anul acesta avem și un Plan de actiune pentru aceasta strategie. Deci cel puțin în teorie, știm ce avem de făcut. Cum trecem de la teorie la practică ne-a explicat Luminița Roșca, director general Stratos, companie de consultanță de mediu care a lucrat la crearea acestei strategii.
"Au fost alese șapte sectoare, cele cu potențialul cel mai mare de circularitate și cu procentul cel mai mare în PIB-ul României. Agricultură, Băuturi și alimente, Industria auto, Industria echipamentelor electrice și electronice, Construcții, Textile și Ambalaje. Pentru fiecare sector s-au ales cate 5 actiuni prioritare. Planul de actiune își propune acțiuni începând cu 2024. Sunt 52 de acțiuni. 90 la sută din ele trebuie încheiate până în 2029."
Concret, care sunt primii pași pe care trebuie să îi facă oricine vrea să treacă de la un model de business liniar la unul circular, indiferent că este companie, ONG, oraș sau țară, aflați din emisiunea Pro Verde, pe care o puteți urmări în video.
