Galerie Foto
În Vințu de Jos, județul Alba, o firmă olandeză cultivă cânepă industrială. Compania a început să planteze în 2012, mai întâi de test, zece hectare. A văzut că pământul e bun și a continuat să se extindă, ajungând în 2024 la 350 de hectare. Aceeași firmă procesează ceea ce cultivă și ar avea capacitatea de a procesa cânepa și de la alții, de pe 4.000 de hectare. Dar nu are de unde. În România se mai cultivă cel mult 1.000 de hectare, față de 45.000 de hectare, înainte de Revoluție.
Diferența dintre cânepa industrială și marijuana
Fermierii au ajuns să se ferească de această cultură din cauza confuziei cu drogul Cannabis, care a dus în timp la multă birocrație și la teama de poliție. Șeful fermei HempFlax din Alba, Daniel Stanciu, explică însă diferențele dintre cele două culturi:
"Fac parte din aceeași familie, dar sunt două plante total diferite. Contine THC - THC-ul e drogul din plantă - dar are conținutul foarte, foarte, foarte scăzut. Nu se poate folosi pe parte de consumat deloc. La noi în țară este reglementat la 0,2% conținutul de THC. Noi, soiurile pe care le folosim, au conținutul de 0,01%.
Marijuana, de obicei, se cultivă mai mult indoor decât outdoor, pentru că are nevoie de altfel de lumină. Nu suportă temperaturi exagerate, cum suportă cânepa industrială. Frunzele la marijuana sunt mult mai bombate decât frunzele de la cânepa industrială, care sunt lunguiețe și înguste. La marijuana sunt mult mai late. Are miros, se simte un gust de cânepă, dar nu are absolut niciun efect psihotrop, să zic, ca marijuana. Ca și când s-ar fuma iarbă uscată."
Cânepa contribuie la Pactul Verde European
Olandezii știau, încă de acum 12 ani, despre cânepă, că este o plantă-minune. Este foarte rezistentă și nu necesită prea multă întreținere. Nu face buruieni și nici boli, deci nu are nevoie de substanțe chimice. Nu-i trebuie nici prea multă apă și cel mai important, absoarbe dioxid de carbon și îl stochează în sol. Un singur hectar de cânepă absoarbe până la 15 tone de CO2. La fel ca o pădure tânără, însă în doar cinci luni.
Din toate aceste motive, cânepa industrială este o cultură strategică în viziunea Uniunii Europene. În primul rând pentru că ea contribuie la atingerea obiectivelor din Pactul Verde European. Dar și pentru că are numeroase întrebuințări. După recoltare, toate părțile plantei sunt folosite.
Tulpina sau fibra, de exemplu, se folosește în industria textilă, industria auto și în construcții, unde înlocuiește vata minerală, vata bazaltică, polistirenul.
Lemnul din interiorul fibrei este folosit ca așternut pentru animale sau pentru construcția caselor ecologice. Prin combinarea lemnului de cânepă, pe care fermierii o numesc puzderie, cu var și apă iese așa numitul "beton ecologic" sau Hemcrit.
Iar praful care rezultă în urma procesării este și el valorificat, devine compost. Nimic nu se aruncă.
Agricultura durabilă
Cânepa este de asemenea foarte potrivită în sistemul de rotație al culturilor, impus fermierilor care vor să mai primească subvenții.
"Începând de anul ăsta suntem obligați și de către Agenția de Plăti și Intervenții și de către Ministerul Agriculturii să nu mai practicăm monocultura. Deci, cumva, la doi ani sau poate la trei ani, ești obligat să schimbi. Iar cânepa este o plantă premergătoare excelentă. Se poate folosi, chiar dacă, să spun, cultura principală a unui fermier este porumbul." (Daniel Stanciu - șef de fermă HempFlax)
Însă dincolo de multiplele întrebuințări și beneficii ale cânepii, ferma de la Alba este un exemplu de bună practică și în ceea ce privește modul în care face agricultură. Pentru că schimbările climatice i-au afectat și pe ei, iar producția a scăzut și costurile au crescut, de doi ani au început tranziția de la agricultura intensivă la agricultura “No till”, în care terenul nu se mai ară. Iar efectele pozitive deja se văd.
Toate acestea, pâmântul care nu se ară, rotația culturilor și transformarea biomasei în compost, reprezintă practici de agricultură durabilă. Pentru care fermele mici, sub 10 hectare, au la dispoziție suport financiar. Despre câți bani este vorba, aflați din videoreportaj. Un nou episod al campaniei "A doua viață. Modele de economie circulară", inițiată de Asociația Soluții Sustenabile, cu spijinul Stratos și Eco Synergy, cu scopul de a inspira mediul de business să facă tranziția de la un model de afaceri liniar la unul circular, cât mai repede și mai ușor.
Aici puteți urmări episodul 1 despre Deșeuri: De la deșeuri la materie primă, prin inovație
Aici puteți vedea episodul 2, dedicat Construcțiilor: Profit din moloz
Aici, episodul 3, dedicat Ambalajelor: Adio ambalaje de unică folosință
Iar aici, episodul 4, dedicat Industriei Textile: Haine mai bine proiectate, mai puțin aruncate
