Sortare sticle și ambalaje
Am intrat în a șasea lună de când România are un Sistem de Garanție-Returnare, iar administratorul sistemului, RetuRO, spune că de pe 30 noiembrie 2023, de la inaugurare, până pe 15 mai 2024, oamenii au returnat 350 de milioane de PET-uri, sticle și cutii de aluminiu.
Felicitări, dragi români! Ați făcut o treabă bună! În ciuda problemelor pe care poate le-ați întâmpinat uneori, de la aparate nefunctionale si comercianți care refuză sa primeasca sticlele, până la magazine care dau vouchere de cumpărături în loc de bani.
Dacă v-ați confruntat cu astfel de situații și vreți să aflați ce puteți face, vă invit să citiți cele două articole din link-uri, pentru că acolo veți găsi interviul făcut cu unul dintre reprezentanții RetuRO, pe care l-am întrebat concret ce instrumente avem la îndemână.
Sistemul Garanție-Returnare la cinci luni de la implementare. Partea 1
Sistemul Garanție-Returnare la cinci luni de la implementare. Partea a 2-a
Vestea bună este deci că am arătat că românii nu sunt cu nimic mai prejos față de alți europeni atunci când vine vorba despre dorința de a recicla, dacă li se oferă infrastructura necesară.
Vestea mai puțin bună este că mai e mult până departe. Rata de colectare a ambalajelor de băuturi a urcat într-adevăr în luna aprilie până la 27%, dar România trebuie să ajungă la 65% rata de colectare, a tuturor ambalajelor, inclusiv cele care nu provin de la băuturi, dacă vrea să-și onoreze angajamentele în fața Comisiei Europene. Și bineînțeles, dacă vrea să nu riscăm amenzi, pe care până la urmă tot noi, contribuabili, le vom plăti.
Ca să creștem această rată de colectare avem o singură șansă. Să colectăm și să returnăm ambalajele SGR! Să punem deoparte, într-o plasă sau într-o cutie sticlele de la apa minerală, sucuri, bere, vin, care au pe spate simbolul “Ambalaj cu garanție” și când s-a umplut plasa să mergem la orice magazin, să le returnăm acolo și să cerem garanția înapoi, câte 50 de bani pentru fiecare sticlă.
Ce se întâmplă mai departe? Cu aceste milioane de sticle, după ce le ducem la magazin sau le punem în aparate, poate că v-ați întrebat. Unde ajung ele și când? Câte dintre ele au fost deja la reciclate? Sigur sunt reciclate și nu sunt aruncate aiurea? La aceste întrebări mi-am propus să răspund de această dată. Ba mai mult, să vă arăt, să vedeți cu ochii voștri, pentru că am fost într-un centru de sortare și numărare RetuRO și am filmat tot procesul. Acesta este următorul pas, după magazin, ambalajele nu ajung direct la reciclat. Mai există acest pas intermediar, extrem de important, pe care îl puteți vedea în video.
Cum arată un centru de sortare RetuRO
Anul trecut, când RetuRO m-a invitat la Cluj, la inaugurarea primului centru de sortare și numărare a ambalajelor din Sistemul Garanție-Returnare, am refuzat invitația, pentru că trebuia să merg cu avionul până acolo și am zis că nu se justifică amprenta de carbon. Eram încă sub influența discuției cu Ed Giuseppe, autor și speaker pe teme de sustenabilitate, care a venit cu trenul de la Londra la București, la Climate Change Summit, unde eEco a fost partener media. Deci dacă se practică la case mai mari, nu văd de ce nu am practica și noi această reținere de a merge prea des cu avionul.
La deschiderea centrului de la Otopeni, însă, aici, în Ilfov, la jumătate de oră de casa mea, nu aveam cum să nu mă duc. Mai ales că știam că aici va fi cel mai mare și mai tare hub regional din toate cele zece centre RetuRO.
Mai fusesem într-o stație de sortare a deșeurilor, dar voiam să văd și cum arată un centru de sortare SGR, de 10 000 de metri pătrați, de ultimă generație.
Și într-adevăr, m-am simțit ca-n străinătate. Deși sunt 150 de oameni care lucrează acolo în trei schimburi - și iată cum reciclarea creează noi locuri de muncă - procesul este destul de automatizat. Puteți vedea și în video că oamenii doar descarcă sacii pe bandă, în rest, aparatele par să facă toată treaba. Numără, separă, sortează pe categorii, pe culori, presează ambalajele și le balotează. Astfel încât să fie pregătite să plece către reciclare.
Câte ambalaje cu fost reciclate până acum
Din 267 de milioane de ambalaje returnate de oameni în cinci luni complete de funcționare SGR, respectiv din decembrie 2023 - aprilie 2024, aproape jumătate au fost reciclate. De ce nu au fost deja reciclate toate ambalajele colectate? Pentru că procedura nu e chiar așa de simplă. Dincolo de toată partea de triere și numărare, abia când se adună o cantitate semnificativă de PET-uri, sticle și cutii de aluminiu (toate provenite doar de la băuturi, nu lapte, nu suc de roșii, etc), pleacă un camion către stația de reciclare. Și tot procesul ăsta durează.
Sunt însă șanse să se scurteze acest timp, între colectare și reciclare, prin deschiderea acestui nou centru de la Otopeni, pentru că este mai performant. Sortarea și procesarea se fac aici de două ori mai repede, aparatele pot număra până la 70 000 de ambalaje pe oră. Dar de reciclat, nu se pune problema, toate vor fi reciclate, căci de aceea a fost făcut acest sistem.
Și cum o treime din ambalajele colectate la nivel național provin din zona București-Ilfov, era musai să se deschidă un centru regional și aici, în zona capitalei. Al patrulea inaugurat, după cele din Bonțida (jud. Cluj), Giarmata (jud. Timiș) și Brașov. Iar în toate aceste patru centre de sortare deja funcționale, se pot procesa peste 2,6 miliarde de ambalaje pe an.
În următoarele trei luni vor fi deschise alte trei centre, la Bacău, Ploiești și Dolj. Pentru că în total, în România, se scot pe piață 7 miliarde de ambalaje anual. Și acolo trebuie să ajungă sistemul, să poată colecta și procesa această cantitate uriașă de plastic, sticle, cutii de aluminiu.
Așadar greul de-abia acum începe. Și RetuRO știe asta. Pentru că urmează vara, după cum l-am auzit punctând și pe Emanuel Pârvulescu, președintele Asociației Retailerilor pentru Mediu, la conferința de lansare a centrului de la Otopeni. “Trebuie să trecem de vară la mare”, a spus el pe scenă. Căci, nu-i așa, vara, la mare, cantitatea de apă și băuturi consumate crește semnificativ. Deci implicit, și cantitatea de ambalaje de recuperat.
Cum se zice la mine la Moldova: “Hora de-abia s-a încins!”
