Sortare ambalaje reciclabile
Cinci milioane de ambalaje pe zi, câte spune ministrul mediului că sunt colectate în mașinăriile alea din supermarketuri, e o cifră impresionantă, oricât de cârcotaș ai vrea să fii cu Sistemul Garanție-Returnare. Sunt PET-uri, cutii de aluminiu și sticle pe care nu le mai vedem pe câmp, pe malul râurilor sau în lacuri, ci sunt adunate frumos, civilizat, într-un centru de sortare și de acolo pleacă spre reciclare.
Sigur că cifra asta de cinci milioane trebuie raportată totuși la cantitatea enormă de ambalaje pentru băuturi pusă pe piață. Respectiv șapte miliarde de ambalaje, anual. Și atunci, dacă ritmul de colectare ar rămâne ăsta, de cinci milioane de ambalaje pe zi, ar fi într-adevăr un ritm prea lent, am colecta prea puțin. Prea puțin față de cele șapte miliarde.
Dar ritmul crește de la lună la lună. Spre exemplu, în primele trei luni din 2024, trei luni complete - ianuarie, februarie, martie - s-au colectat aproximativ 100 de milioane de ambalaje. Iar într-o lună și jumătate, aprilie plus jumătate din luna mai, s-au colectat 250 de milioane de ambalaje. Deci o creștere de 150% într-un interval atât de scurt aș spune că este îmbucurătoare.
Aici intervine de fapt rolul nostru. Al cetățenilor. Pentru că putem să contribuim în mod direct la creșterea gradului de reciclare a gunoiului din orașele României. Care știți că este rușinos, în medie undeva la 12-13%.
Sigur, puteam și până acum să contribuim, doar prin aruncarea separată a gunoiului. Doar că nefiind datele atât de transparente și raportate lunar, nu era atât de palpabil sentimentul de contribuție. Și nu, asta nu înseamnă că pun și eu presiune pe cetățean, tot pe bietul cetățean care pare de multe ori că trebuie să preia el toată responsabilitatea statului sau a companiilor.
Este evident că statul, companiile, sistemul, trebuie să-și facă partea lor. Este evident că trebuie să avem și infrastructura funcțională, ca să putem să creștem rata de colectare separată și ca să ne atingem țintele de reciclare. Nu se poate altfel. Dar și dacă am avea infrastructura și oamenii nu ar folosi-o, iarăși nu ar fi bine.
De aceea cred că nu exagerez când spun că mi se pare că pentru prima dată cetățenii se pot simți împuterniciți, prin contribuția individuală, vizibilă, măsurată, la un țel comun, național.
“Noi vrem, dar sistemul nu funcționează!”, o să spună probabil cei care s-au lovit de tot felul de probleme atunci când au încercat să returneze ambalaje. De la aparate care erau blocate, comercianți care au refuzat să primească sticlele, până la magazine care refuză să dea bani sau turtesc pet-urile, pe motiv că nu au spațiu. Să le luăm pe rând!
Despre primele două probleme am scris deja într-un articol anterior, pe care vă invit să îl citiți aici. Ne concentrăm acum pe următoarele două.
Comercianți care refuză să ofere bani
Aud că sunt situații în care oamenii fac efortul de a duce sticlele cu sigla “Ambalaj cu garanție” înapoi la magazin, dar acolo, în loc să primească pe loc contravaloarea în lei, 50 de bani pentru fiecare ambalaj, primesc un voucher de cumpărături.
E drept că aparatele din hipermarketuri pot da doar vouchere, nu pot scoate bani, că nu sunt bancomate. Dar cu acel voucher omul se poate duce la casă și poate cere bani, dacă așa dorește. Este alegerea lui. Nu ar trebui să-i impună comerciantul care primește ambalajele să cumpere de la el.
Ba mai mult, consumatorul poate cere ca banii să-i fie transferați direct în cont, dacă nu vrea numerar. Numai că în acest caz, trebuie să suporte comisioanele bancare.
Am întrebat la RetuRO, administratorul SGR, ce pot face oamenii care pășesc așa ceva, cărora li se refuză dreptul de a primi bani, cash sau pe card.
Anca Marinescu, Corporate Affairs and Communication Manager RetuRO:
“În primul rând să le semnaleze că sunt într-un moment în care nu respectă legea și că este foarte important ca toți să respectăm legea atâta timp cât trăim aici și avem pretenția că vrem o viață mai bună.
Dar cred că este un moment în care, cu adevărat, retailerii, unii dintre ei, nu înțeleg.
Putem lua legătura cu retailerul și să-i spunem, uite, mi s-a semnalat că la tine, în magazin, nu se primesc vouchere. Știi că ești împotriva legii, știi că nu este în regulă. Măcar să încercăm să le explicăm din nou. Noi facem foarte multă educație în momentul ăsta cu retailerii. Adică am colegi care merg în teren și vorbesc cu fiecare dintre ei. S-au vizitat peste 20.000 de retaileri până în momentul ăsta. Și universul pe care noi îl vizăm este de 50.000 de retaileri.”
Problema ambalajelor intacte
Tot la capitolul nemulțumiri, am remarcat că unora nu le convine regula de a nu turti ambalajele. Dacă vă încălzește cu ceva, în toate cele 15 țări unde a fost implementat un Sistem Garanție-Returnare, colectarea se face la fel. Ambalajele trebuie să fie intacte, nedeformate, ca să se poată citi codul de bare. Dintr-un motiv foarte simplu, explică RetuRO, pentru a evita frauda.
“ Există riscul că dacă tu le turtești, în momentul în care ele ajung la noi în centre, să nu fie recunoscute. Pentru că și la noi, în centrele RetuRO, echipamentele care fac partea aceasta de numărare sunt tot niște echipamente automate, ca cele de la RVM.
Sunt aceleași echipamente, sunt setate în același fel. Au aceleași setări în spate. Și atunci dacă ambalajul tău este turtit, riscul este să nu-i se vadă codul de bare, să nu-l recunoască și tu să nu-ți primești banii aferenți ambalajului aceluia, garanția și tariful de gestiune.
Este tot în interesul comerciantului, până la urmă.”, spune Anca Marinescu.
Așadar, nu există excepții. Indiferent că ești un comerciant mic și spui că ai prea puțin spațiu și nu ai loc unde să depozitezi PET-urile, cutiile și sticlele de băuturi, nu ai voie să le turtești.
De ce este România diferită
Nu suntem noi mai catolici decât Papa în ceea ce privește preluarea ambalajelor și totuși sunt câteva particularități ale României, atunci când vorbim despre Sistemul Garanție-Returnare.
În primul rând, suntem a doua cea mai mare țară care implementează un astfel de sistem, după Germania. Însă, față de nemți, unde colectarea se face pe landuri, la noi se face în mod integrat, se gestionează la nivel național.
“RetuRO este un operator unic la nivelul țării. Noi avem o geografie diferită. Suntem destul de întinși ca suprafață față de celelalte țări care au implementat, Slovacia, Malta, Irlanda. Sunt țări mult mai mici. Vorbim de niște volume uriașe de ambalaje față de celelalte țări. Șapte miliarde de ambalaje pe care noi le-am estimat anual, față de două miliarde în Slovacia, de exemplu, sub un miliard în Irlanda, cu totul alte volume.
Apoi, ce ne face aparte, cu totul și cu totul aparte, este felul în care organizăm comerțul. Pentru că în majoritatea țărilor, vorbim de modern trade, de comerț modern, adică mari lanțuri de hipermarketuri, supermarketuri, într-o proporție cam de 80%. Ceea ce face mult mai ușor de implementat sistemul. La noi proporția este abia de 50%.”, ne spune în interviul video Anca Marinescu, Corporate Affairs and Communication Manager RetuRO.
Așa se explică de ce peste 90% dintre ambalajele colectate provin de la aparate, deși legea nu impune să le colectăm doar așa. Colectarea se poate face și manual. Ceea ce ar ajuta mai ales magazinele mici. Dar acolo există încă reticență, mai ales la țară, mai ales acolo unde vânzătorii nu au spațiu și unde SGR li se pare o corvoadă în plus.
Cine sunt campionii la reciclare
Hora reciclării s-a jucat deci până acum mai degrabă la oraș, unde, în mod ironic, nu știu câți oameni mai știu să danseze muzică populară.
Între 1 ianuarie și 15 aprilie 2024, campioni la reciclare au fost, cum era de așteptat, locuitorii din capitală și împrejurimi, urmați de orașele mari, unde există și magazine mari.
Ambalaje colectate
București: 38 de milioane Ilfov: 10 milioane Timis: 9 milioane Cluj: 8 milioane Constanța și Brașov: 7 milioane Prahova și Mureș: 6 milioane
Mai este însă mult până departe. Și da, poate că România are multe particularități, suntem o țară măricică, producem multe ambalaje, avem multe magazine de cartier, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim diferiți și în ceea ce privește rezultatele. Dacă peste tot unde s-a implementat, sistemul a început să fie performant din anul doi, trei de funcționare, când rata de colectare s-a apropiat, în multe cazuri, de 90%, nu văd de ce noi ar trebui să fim mai prejos.
Tot ce trebuie să facem este să reușim să readucem hora la sat. Și să îi determinăm și pe cei cu magazine mici să colecteze.
