Galerie Foto
La un eveniment organizat în București de unul dintre cei mai mari producători de whisky, Johnny Walker, am avut plăcuta surpriză să constat că nu se folosesc pahare de unică folosință, din plastic sau carton. Cei aproximativ 1.000 de petrecăreți beau din pahare reutilizabile. Care au mai fost folosite, în ultimii doi ani, la alte 30 de evenimente asemănătoare.
Firma care distribuie brandul de băuturi alcoolice în România, PPD Global, a îmbrățisat ideea de a folosi astfel de pahare la evenimente, mai întâi ca pe un proiect-pilot, din dorința de a renunța la plastic, după care din motive financiare și de imagine.
Cristina Despa, reprezentanta firmei, spune: "Am găsit această alternativă foarte eficientă din punct de vedere și financiar, dar oferă o experiență mult mai plăcută și consumatorilor, comparativ cu cele de carton care există deja la toate evenimentele de genul ăsta."
Sistemul poartă numele Sistemul de Pahare Reutilizabile cu Garanție, asemănător cu SGR pe care îl cunoaștem deja, și funcționează în Europa de Vest de mai bine de zece ani. Practic, la prima comandă, clienții plătesc o garanție de 10 lei. La următoarea comandă, schimbă paharul folosit cu unul nou. Iar la sfârșit, înapoiază paharul și primesc înapoi garanția. Sau pleacă acasă cu paharul și pierd garanția.
Sistemul este implementat de un start-up cu sediul în Brașov, ZĂ KUP. Tot acolo se află un depozit și un spațiu de igienizat, unde practic ajung paharele murdare, la sfârșitul petrecerii.
L-am provocat pe fondatorul start-up-ului, Alexandru Boncu, cu două chestiuni:
1. Amprenta de carbon. Prin deplasarea aceasta a paharelor între orașe, amprenta de carbon nu este cumva mai mare? Reducem cantitatea de plastic de unică folosință, dar nu riscăm să creștem, de fapt, amprenta companiei care apelează la un astfel de sistem?
2. Plasticul din produs. Vrem să scăpăm de plasticul de unică folosință, dar de ce nu îl înlocuim cu sticlă sau cu aliminiu? De ce apelăm tot la plastic?
Și iată răspunsurile lui:
"Este o amprentă de carbon totuși, dar nu atât de mare precum ar fi aceea de a arunca plasticul de unică folosire, pentru că, să fim serioși, după fiecare eveniment, plasticul ajunge la gunoi, la deșeu menajer, nu se reciclează, da? La fel și cartonul care are folia de plastic, că nu ai cum să separi folia de plastic de carton."
Datele la nivel european îi susțin afirmațiile. În România se reciclează doar 11% din deșeurile municipale, față de 48%, media UE.
Iar în ceea ce privește renunțarea totală la plastic, Alexandru Boncu spune că în anumite industrii, cum este și cea de evenimente, pur și simplu nu se poate.
"În evenimente... Care este un factor foarte important? Siguranța artistului și a consumatorilor, da? Nu este o siguranță a consumatorului să avem niște recipiente din inox, de exemplu, la un concert, care poate să le arunce, sau la un stadion în care poate să le arunce pe stadion, să rănească pe altcineva.
Dacă vorbim de polipropilena, din ce sunt făcute paharele noastre, cumva este un al doilea produs sustenabil după inox, având foarte multe reutilizări. Paharele noastre pot pleca de la 500 de reutilizări în sus."
Studiile făcute în domeniu confirmă că pentru evenimente la care participă zeci de mii, sute de mii de oameni, unde nu se poate folosi inox sau sticlă, varianta de pahare reutilizabile din plastic rămâne totuși mai ecologică decât varianta "single use" (de unică folosință).
Avantaje nebănuite
Producătorul de whisky care a ales pahare reutilizabile a salvat până acum 120.000 de pahare de unică folosință. Asta a însemnat costuri reduse și pentru el și pentru firma care îi organizează evenimentele, Cyclic. Patronul firmei, Ionuț Hupcă, recunoaște că prin implementarea sistemului, pur și simplu și-a luat de pe cap problema gunoiului:
"Pentru noi a fost mai important faptul că la evenimente nu se mai face atât de multă mizerie. Și la evenimentele de standing, la mese, lumea lăsa paharele peste tot. Și atunci se făceau grămezi de gunoaie în timpul evenimentului. Și trebuia să avem mulți oameni care debarasau, tot timpul erau cu fărașul, cu mătura prin eveniment. Am avut și eu o reducere de personal de curățenie, dar mai mult, zic eu, estetic și un confort al clientului."
Sistemul de Pahare Reutilizabile cu Garanție poate fi aplicat în toată industria HORECA. Conform Ordonanței 6/2021, orice comerciant, bar sau cafenea, care vinde pahare din plastic de unică folosință, este obligat să ofere consumatorului și o alternativă reutilizabilă. Dar câți fac deja asta?
Iar regulile în domeniul ambalajelor vor deveni din ce în ce mai stricte, după cum ne explică și Luminița Roșca, director general Stratos, firmă de consultanță de mediu:
"Anul acesta va apărea și noua directivă pe ambalaje. Care bineînțeles că va înăspri cerințele actuale, în sensul că toate ambalajele trebuie să poată fi reciclate. Un minim, nu numai pentru plastic, dar și pentru alte materiale, un minim de procent de material reciclat, deșeu reciclat, conținut în noul produs, în noul ambalaj.
Sunt foarte multe și cred că trebuie luate un pic din timp, privite un pic...cu atenție, spre toate aceste noi cerințe. Mai ales că tendința este ca directivele să devină regulamente și atunci dacă devine regulament, un regulament trebuie aplicat în orice țară membră a Uniunii Europene. Deci nu mai avem transpunere în 2 ani, în 3 ani, nu mai avem atât de multă flexibilitate."
Un studiu realizat de Stratos și Eco Synergy arată că doar 10% dintre companiile din România au investit până acum în eco-design pentru ambalajele produselor pe care le vând, deși designul ecologic este cel mai important pilon de economie circulară.
Tocmai de aceea, pentru că există această nevoie de educație, de înțelegere a urgenței tranziției, Asociația Soluții Sustenabile, cu sprijinul Stratos și Eco Synergy, au lansat campania de videoreportaje "A doua viață. Modele de economie circulară", pentru a arăta, concret, cum se poate face trecerea de la economie liniară la economia circulară și pentru a-i inspira și pe alții.
Acesta este episodul 3 al campaniei, dedicat sectorului Amabalaje.
Aici puteți urmări episodul 1 despre Deșeuri: De la deșeuri la materie primă, prin inovație
Iar aici puteți vedea episodul 2, dedicat Construcțiilor: Profit din moloz
