Sticlele de vin ar putea fi scoase din SGR

Nici nu a intrat bine în vigoare Sistemul Garanție-Returnare, pe 30 noiembrie 2023, că deja se încearcă modificarea lui. Și nu în direcția introducerii mai multor tipuri de ambalaje, în afara băuturilor, ci astfel încât să rămână și mai puține ambalaje în sistem.

Cum așa?

Pe 20 februarie 2024, cele mai importante comisii pe subiectul ambalaje din Camera Deputaților, care trebuie sa formuleze o opinie pe fondul problemei, respectiv comisia de mediu și comisia pentru industrii, au aprobat un amendament care elimină vinurile din lista de băuturi incluse în SGR.

Practic, din articolul inițial, care arăta cam așa:

Art. 10 - (5) Până la data de 1 ianuarie 2021, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, precum şi a impactului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte un sistem de garanţie-returnare care să se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase."

S-a scos cuvântul "vinuri". S-a încercat și scoaterea spirtoaselor, dar acea propunere a picat la vot. Cu vinurile însă, toată lumea a fost de acord să iasă din sistem.

De ce?

Este o întrebare la care ar trebui să răspundă, pe rând:

Deputatul PNL de Mehedinți Dumitru Mărculescu, membru în comisia de industrii și servicii, cel care a propus amendamentul.

Toți deputații din ambele comisii, care au votat amendamentul în unanimitate.

Președintele comisiei de mediu care a aprobat amendamentul Virgil Popescu, deputat PNL de Mehedinți.

Vicepreședintele comisiei de industrii care a aprobat amendamentul Ilie Toma, deputat PSD de Hunedoara.

Scoaterea sticlelor de vin ridică semne de întrebare, din moment ce potrivit ultimului raport de avertizare publicat de Comisia Europeană în iunie 2023, România riscă să rateze obiectivele de reciclare asumate pentru totalul deșeurilor de ambalaje, respectiv 65% până în 2025. Noi reușind să reciclăm doar 39,9% din ambalajele puse pe piață.

Ori principalul scop al SGR este tocmai acesta, să ajute statul să atingă aceste țintele de reciclare pentru plastic, aluminiu și sticlă, care sunt obligatorii.

Teoretic, la capitolul sticlă stăm bine. Conform datelor oficiale (controversate pentru mulți cunoscători din piață, care acuză că sunt umflate, dar nu discutăm acum despre asta), din 460 de mii de tone de sticle și borcane puse pe piață în 2022, am reușit să reciclăm 65%, față de ținta de 70%, pe care trebuie să o atingem până în decembrie 2025.

Dar chiar și așa...Asta justifică scoaterea vinurilor din schemă, la câteva luni de la lansarea programului? Când principală critică a fost că sunt incluse doar băuturile, nu și alte ambalaje? Și principala recomandare și așteptare era ca programul să includă treptat tot mai multe ambalaje, nu să scoată din ele?

Cine are de câștigat

Până să ne lămurească deputații care este justificarea lor oficială (căci pe cea adevărată poate că nu o să o aflăm niciodată) nu putem să nu observăm că principalii câștigători ai unei astfel de modificări sunt bineînțeles:

producătorii de vinuri - pe care îi costă mai puțin să-și atingă țintele de reciclare dacă rămân în vechiul sistem, OIREP (Organizații care Implementează Responsabilitatea Extinsă a Producătorului)

OIREP-urile care se ocupă de recuperarea sticlelor, în numele producătorilor de vin - care ar primi în continuare bani pentru acest serviciu de la producători.

Așadar, în spatele unui singur cuvânt, de această dată "vinuri", se ascund bani grei. Zeci de milioane de lei pe an. Pe care, din momentul în care sticlele de vin au intrat in SGR, i-au pierdut companiile care ajută producătorii să-și atingă țintele obligatorii de reciclare.

Și nu trebuie să faci cine știe ce anchetă ca să afli, de exemplu, că există un astfel OIREP care are cele mai multe contracte cu cu cei mai mari jucători de pe piața de vinuri. Și că acest OIREP are ca acționari pe fiul lui Adrian Videanu și pe soția/iubita lui Remus Truică, ambii cu grave probleme penale, din zona de abuz în serviciu, obținere de foloase necuvenite, delapidare, subminarea economiei naționale, trafic de influență, spălare de bani, constituire de grup infracțional organizat.

Reacțiile oficialilor

Ministrul mediului pare să se opună acestei modificări, după cum a declarat ieri la finalul ședinței de Guvern:

Mircea Fechet: "Se pare că unii actori au cam obosit. Și vor să fugă din Hora Reciclării. Și sunt câteva cazuri izolate de producători care doresc să iasă din horă și doresc să împiedice ceea ce construim, respectiv o 'țară a reciclării. Apeleaza la diferite instumente...Au diferite inițiative prin Parlament încercând să obțină scutiri de la reciclare.

Ori mesajul meu rămane la fel de clar și la fel de ferm: Reciclarea nu e un subiect care poate fi tratat la fără frecvență.

Vom respinde, așadar, fără echivoc, orice încercare de a ieși din Sistemul de Garanție-Returnare.

Din SGR nu ar trebui să iasă nimeni. Nu există niciun argument de natură ecologică pentru care să iasă vinul din SGR, dar să rămână berea, să iasă vinul și să rămână apa plată, băuturile răcoritoare. În calitate de ministru mă voi opune unor astfel de demersuri."

Sigur, ideal ar fi ca domnul ministru să îi convingă să se opună și pe colegii săi de partid și din coaliție. Pentru că mingea e acum în Parlament, nu la Guvern. Urmează votul în plenul din Camera Deputaților pe amendamentul controversat, iar Camera Deputaților este for decizional pe această lege.