Foto
Unul dintre cei mari producători de carne de pui din România, Transavia, care produce 120.000 de tone pe an, deține trei abatoare. Cel mai mare dintre ele se află în localitatea Oiejdea, județul Alba. Pentru a valorifica deșeurile provenite de la abatoare, compania a înființat și o fabrică de făinuri proteice.
Tot ce nu este comestibil de la pasăre, cum ar fi pene sau viscere, se colectează separat și se transformă în patru produse:
- făină de pană
făină de carne
făină de sânge
grăsime de pasăre
În fiecare zi fabrica procesează 150 de tone de resturi, din care obține 30-40 de tone de făinuri proteice și grăsimi. Toate sunt vândute în străinătate. Făina este cumpărată de companii care produc hrană pentru animale, iar grăsimea, de firme care fac biodiesel. Compania obține deci bani dintr-un deșeu pentru care altfel ar fi trebuit să plătească.
Toader Popa, director Divizie Industrializare Transavia: "Poți să o dai la neutralizare, dar nu vă spun ce costuri sunt acolo de distrugere. Odată consum și resurse, vorbim de energie, curent, gaz și așa mai departe...și nu recuperezi nimic. Doar ai o cheltuială, care este enormă. Făcând asta, noi, pe lângă faptul că ne recuperăm toate cheltuielile din punct de vedere al energiei, aducem și plus valoare și business-ul este mult mai sustenabil și mult mai sănătos din toate punctele de vedere, pentru că noi controlăm întreaga verigă din proces și ne-a preocupat tot timpul acest aspect."
Fabrica de făinuri proteice este doar una din strategiile care susțin politica firmei “Zero pierderi”. Compania încearcă să refolosească tot ce se poate refolosi nu doar de la abatoare, ci și de la toate cele 31 de ferme de creștere a păsărilor, pe care le-a înființat în cei peste 30 de ani de activitate.
Diana Pavel, directoarea de mediu a companiei, spune că orice deșeu rezultat dintr-o activitate din amonte este tratat într-o activitate din aval, tot în cadrul companiei. Și că în acest fel 99% din deșeuri sunt valorificate.
Cum? Am întrebat.
"Dacă materia primă, rezultată de la fermele vegetale, este folosită în cadrul fabricii de nutrețuri combinate, produsele secundare, cum îmi place mie să lle spun și nu deșeuri, sunt utilizate mai departe ca materii prime în activitatea principală de creștere a păsărilor. Și aici mă refer la resturile vegetale, la paie, care sunt utilizate ca așternut de creștere pentru păsări.
Dacă din activitatea fabricii de nutrețuri combinate avem o materie primă care merge către fermele de creștere a păsărilor, avem și o materie secundară. Sunt acele resturi vegetale, coji de semințe, pe care noi le dăm tot pentru a fi utilizate în agricultură, fie la creșterea animalelor, fie în agricultura." (Diana Pavel, director de mediu Transavia).
Dejecții transformate în resursă
Pentru a controla tot lanțul valoric, în 2011 compania înființează și ferme vegetale, pe lângă fermele de pui. Cumpără 10.000 de hectare de teren în localitatea Aiton, județul Cluj, pe care cultivă floarea soarelui, porumb și grâu pentru hrana păsărilor. Iar dejecțiile de la fermele de pui devin îngrășământ organic.
Compania obíne deci acest îngrășământ organic gratuit de la propriile ferme de păsări, iar asta o ajută să folosească până la 70% mai puțin îngrășământ chimic. Pe care altfel ar fi trebuit să plătească.
Adrian Farcaș, director Sector Vegetal Transavia:
"Pe terenul în care am început să facem studiul agrochimic, din 2011 până acum, și să folosim îngreșământ natural, am sezizat o creștere de producție de peste 40% față de îngrășământul clasic.
Și financiar e un avantaj, pentru că în ultimul timp tendința îngrășămintelor chimice a fost tot pe creștere. E o provocare în ziua de astăzi să cumpărăm îngrășământ chimic, ținând cont că nu mai avem nicio fabrică în România care să producă îngrășământ chimic. Majoritatea îngrășământului chimic vine din export."
Singurul dezavantaj al acestui tip de îngrășământ este mirosul, spune Adrian Farcaș. Dar acesta durează cel mult 2-3 zile și e doar în zona unde se împrăștie.
Nămol folosit ca îngrășământ
Pentru companie, avantajele sunt însă mult mai mari. Extinderea și către agricultură a ajutat-o să poată valorifica un alt deșeu pe care îl produce în cantități mari: nămolul de la cele șase stații de epurare proprii. Începând din 2021 nămolul este și el folosit ca îngrășământ organic pe terenurile cultivate cu cereale.
Multe dintre aceste măsuri de economie circulară au fost implementate voluntar, în primul rând pentru avantajul economic: eficientizarea costurilor, a resurselor și reducerea dependenței de furnizori externi.
Unele măsuri ar putea deveni însă obligatorii pentru toate companiile agroalimentare mari, odată cu punerea în aplicare a strategiei europene “De la fermă la consumator”. Strategia, lansată în 2020, prevede ținte clare de reducere a pesticidelor, a îngrășămintelor și a risipei din sectorul alimentar, responsabil pentru 26% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE.
Descoperiți cum poate deveni o companie mai competitivă prin astfel de măsuri de economie circulară în episodul 14 din campania "A doua viață. Modele de economie circulară", realizată de Asociația Soluții Sustenabile cu ajutorul companiei de consultanță de mediu Stratos. Un proiect inițiat cu scopul de a grăbi tranziția verde a României prin oferirea de exemple de bună practică din mediul de business.
Celelalte 13 episoade le puteti vedea aici.
