Femeie în pădurea de iarnă
În Vinerea Mare de săptămâna trecută am picat în deznădejde când am văzut munca ultimilor 5 ani din viața mea călcată în picioare de Kaufland România.
Ieri știrea a căptătat un pic mai multă vizibilitate și puținii activiști de mediu care nu sunt legați prin contracte de finanțare de ei au putut lua poziție față de campania înșelătoare pe care retailerul o are.
Pentru a înțelege situația, vă recomand să citiți articolul bine documentat de Irina Breniuc. Eu vreau să vă arăt acum din lumea mea interioară, trăirea mea ruptă din David și Goliat.
Mi s-a întunecat sufletul de un simț acut de nedreptate când am văzut broșura printată a Kaufland pe care scria mare "Suntem prima companie zero waste din România". Intuitiv am știut instant că este greenwashing, înțelegând ce implică o astfel de afirmație. Am început să cercetez despre ce e vorba.
Am plâns jumătate din zi, pe alocuri cu hohote și țipăt înăbușit de furie, pe alocuri cu profundă lipsă de speranță. Am coborât într-o spirală descendentă în locuri interioare lipsite de lumină, de unde propriile-mi gânduri mă afundau și mai tare.
Întâi a fost Valea Plângerii
"Ce rost are să continui? A fost degeaba tot ce am creat până acum. Tot efortul pus în Magazin Zero Waste București este inutil în fața acestei campanii mincinoase. De ce să continui să susțin acest proiect care este încă pe pierdere? Nu voi putea avea un impact relevant. Cum aș putea păstra esența valorilor pentru care trag, în fața monstruzității create de Goliatul capitalist? Este în zadar tot ce am făcut, nu pot face nimic în viitor care să facă o diferență."
Apoi a fost furia pe sistem
"Este de speriat cât de proști ne cred. Există oameni în poziții de putere care cu bună știință mint și manipulează pentru interesul propriu, indiferent de impactul negativ al acțiunilor lor. Nu există nicio limită etică pentru corporații și nicio putere care să îi tragă la răspundere, pot corupe cu bună știință lucrurile bune pe care le avem, în timp ce conturile li se îngrașă." Și multe alte gânduri asmenea despre cum sistemul capitalist distruge ce avem bun, pentru profit.
Apoi a fost simțul de justițiar și nevoia de răzbunare
A fost momentul în care i-am mulțumit lui Dumnezeu că nu am o putere mai mare, pentru că mă simțeam capabilă să distrug fără să clipesc. Și apoi m-aș fi transformat în abisul în care priveam.
La o săptămână de la aceste trăiri, încă mă simt învinsă. Simt că am eșuat și am dezamăgit. Că ar fi trebuit să fac mai multe, mai bine, să fiu mai vocală, mai vizibilă, să fi făcut mai multă educație, să fi fost mai mulți care înțelegem pe bune ce este zero waste-ul și de ce capitalismul ne omoară. Încă simt că nu voi avea puterea să mă repoziționez după asta.
Vă împărtășesc fără a căuta confirmări că prezența magazinului contează.
Sunt procese interioare ce au nevoie să fie onorate, împărtășesc pentru că un business care este construit din suflet și pe valori reale ne va influența starea de spirit, atunci când alegem să ne dedicăm pe bune misiunii lui. Iar o călătorie de antreprenoriat etic asumată ne duce la esența ființei noastre, la noțiuni fundamentale despre cum are sens să trăim ca oameni pe acest Pământ.
M-a întrebat Teodora Ghenciu
De ce m-a afectat așa tare, de ce e așa rău ce au făcut ei
De ce e așa rău? Pentru că e un abuz de putere și nu există în societatea noastră, în acest moment, o altă putere care să echilibreze balanța pentru a face dreptate, pentru a ține partea adevărului și a căuta impactul benefic nouă tuturor.
Pentru că este o dezinformare făcută cu bună știință, se investesc bugete mari în a promova greșit un concept care ar avea altfel șanse să ne ajute să trăim mai sustenabil. Însă promovând așa cum fac ei, oamenii vor asocia zero waste cu Kaufland și vor considera că e ok să continuăm să consumăm munți de plastic și de ambalaje. Și vor trăi cu impresia greșită că ei fac ceea ce este bine și că și-au îndeplinit responsabilitatea.
Pentru că efortul nostru de educare a pieței din ultimii 5 ani este șters cu buretele. Pentru că nivelul de conștientizare care avea potențial să crească va fi plafonat la nivelul de bătaie de joc pe care o promovează cine are portavocea mai mare. Pentru că nu există o altă forță/ putere pe piață care să contracareze nivelulul lor de promovare, ca să îndrepte dezinformarea și să poată face o educație pe bune în ce privește practicile de consum responsabil. Ca să putem avea o șansă reală la a crea un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare.
Pentru că este un exemplu pe față că răul există și implică faptul că neasumarea unei poziții de rezistență ne face complici. Nu din poziția că "ei sunt răi/ noi suntem buni", ci din speranța că ne putem antrena discernământul pentru a nu lăsa astfel de comportamente să fie parte din societatea noastră.
Îmi liniștesc tulburarea interioară prin faptul că, asemenea unui copil încă mic, magazinul are nevoie de mine funcțională, așa că mă întorc la treabă. Și îmi repet singurele vorbe capabile să calmeze justițiarul interior: "Între dreptate și pace, alege pacea, că dreptatea o fac Eu".
