Foto
ZERO WASTE
O soluție individuală, socială, culturală, economică
Una dintre cele mai mari probleme din România este reciclarea. Reusim sa reciclăm foarte puțin, undeva la 13%. Iar dovada vie ca sunt adevărate aceste statistici o vedem pe orice pârloagă. Pentru ca tot ce NU reciclam se duce la incinerare, la groapa de gunoi sau… pe câmp. Uneori, chiar pe câmpul de lângă casă.
Asociația Soluții Sustenabile și-a propus să se uite și la ce putem face, nu doar la probleme. Iar una dintre soluțiile pentru problema deseurilor, în general, a plasticului, în special, a gunoiului municipal și a poluării se numește Zero Waste. Zero Deșeruri. Zero Risipă.
În jurul conceptului este însă destul de multă confuzie. Poate și pentru că unii îl folosesc abuziv. Este deja celebru scandalul iscat în aprilie 2023 în jurul campaniei Kaufland Zero Waste, când lanțul de supermarket-uri a vândut publicului ideea că ar fi o companie Zero Waste, când, de fapt, doar deșeurile lor operaționale au primit o astfel de certificare. Deșeuri despre care nu știm nici astăzi exact ce înseamnă. Și certificare despre care am aflat ulterior că poartă de fapt alt nume. Campanie despre care consultantul în sustenabilitate,Vasile Lazăr, spunea atunci că este în mod clar greenwashing.
Dacă vreți să aflați mai multe despre greenwashing, puteți urmări interviul integral cu Vasile Lazăr, în care este dezbătut pe larg conceptul și sunt dat alte cinci exemple concrete, din România și străinătate, in afara de cazul Kaufland.
Ce este Zero Waste
E clar deci că este necesară puțină claritate asupra conceptului. E greu de spus exact când a început mișcarea Zero Waste și cine este exact tatăl sau mama, pentru că toți ne amintim de obiceiurile bunicilor, de exemplu, când aproape orice deșeu devenea o resursă. O carpă era transformată în covor, resturile de mâncare în hrană pentru animale. Dar probabil că prima menționare a termenului este din anii ‘80. Iar cea mai recentă definiție oferită de Alianța Internațională Zero Waste este:
„Zero deșeuri: conservarea tuturor resurselor prin producția, consumul, reutilizarea și recuperarea responsabilă a produselor, ambalajelor și materialelor fără ardere și fără deversări în sol, apă sau aer care amenință mediul sau sănătatea umană.”
//f684203d98d7127b30c9b4c5d6788cbd.cdn.bubble.io/f1691212156352x123281112895610160/richtext_content.jpeg
Așadar Zero Waste reprezintă un set de principii gândite în primul rand pentru producție si consum sustenabil. Durabil. Pentru că de asta am ajuns aici, să fim îngropați de gunoaie: producem prea mult, produse care se strică prea repede. Și cumpărăm prea des produse de care nu avem prea multa nevoie și care sunt prea ambalate. Ambalaje care, iată, ne fac dependenți de incineratoare de deșeuri și de gropi de gunoi. Suntem într-un cerc vicios.
Expertul în economie circulară, Piotr Barczak, cofondator al asociației Zero Waste din Polonia, spune că Zero Waste trebuie privit mai debrabă ca un traseu, decât ca o destinație. “Nimeni nu va ajunge niciodată la zero în ceea ce privește generarea de deșeuri. Acest lucru este imposibil. Dar în percepția Zero Deșeuri, în lumea Zero Deșeuri, aceasta este calea pentru a reduce cât mai mult posibil generarea de deșeuri.
Dar pentru a face acest lucru, este nevoie de o reducere de producție și de consum, atât la domiciliu, dar și de către industrii, de economii, de țări, de continente și de întreaga planetă. Astăzi, într-adevăr, folosim atât de multe resurse, ca și cum am avea trei planete. Dar nu avem. Așadar, trăim deja pe creditul generațiilor noastre viitoare. Abordarea Zero Waste încearcă să reducă consumul de resurse, pentru a proteja aceste resurse pentru generațiile viitoare.
Bineînțeles, se poate traduce, în consumul la nivel individual, dar în principal, și pe asta mă concentrez eu, de obicei, se referă la politici, la modul în care guvernele, primăriile, naționale sau chiar ONU, sau mai mari, precum și corporații, cum produc, cum folosesc resursele, dacă le folosesc cu respect.
Practic, Zero Waste poate fi înțeles și ca un mod diferit, un mod mai respectuos față de resurse, crearea unei relații cu resursele. Mai degrabă decât acum, când pare că nu avem nicio relație. Le folosim, ne servesc și apoi le aruncăm.”
Gunoiul nostru, responsabilitatea noastră
Aruncatul ăsta în neștire se traduce, după cum ne arată autoritatea reponsabilă de mediu din cadrul Națiunilor Unite (UNEP), în 2,4 miliarde de tone de deseuri municipale pe care le producem, în fiecare an, la nivel global.
Dacă am face o gramada mare din toate aceste deșeuri, am obține un munte mai înalt decât Everest. În fiecare an. An după an.
Se estimează că până în 2050 o sa creștem această cantitate de deșeuri municipale până la 3,88 miliarde de tone, anual. Dacă nu acționăm. Un munte de deșeuri care ne sufocă planeta, agravează criza climatică, agravează pierderea biodiversității și a naturii, agravează poluarea.
Ca să atraga atenția asupra acestor multiple crize și în semn de recunoaștere pentru beneficiile pe care le poate aduce conceptul Zero Deșeuri, ONU a proclamat data 30 martie ca Ziua Internațională Zero Waste.
Pentru că Zero Risipă ne ajută sa iesim din cercul vicios. Ne arata ca se poate si altfel. Putem să cumparam produse neamabalate. Putem să transformăm deșeurile în resurse. Au inceput deja să apară și în România magazine Zero Waste care vând vrac sau producători care folosesc resturi pe post de materie primă.
Întrebarea este: până unde pot merge aceste inițiative? La nivel individual, social, economic, cultural? Putem avea mai mult decat un magazin Zero Waste? O școală? O clădire de birouri? Un cartier? Un oraș? O țară? Cât de mult putem aplica acest concept și care sunt limitele Zero Waste?
La aceaste întrebări am căutat răspunsul în reportajul video. Pe care vă invit să îl urmăriți.
