Modele de economie circulară - Episodul 1
Când am descoperit proiectul FabBrick din Franța, un start-up care transformă deșeurile textile în cărămizi, ce pot fi folosite în proiecte de design interior, m-am gândit “Ce frumos ar fi să se poată face și în România ceva asemănător!”
Vestea bună este că se poate face. În sensul că există tehnologia, știința, inginerii de mediu care să știe cum să să dea o nouă viață deșeurilor de mai multe feluri, nu doar textile.
Vestea proastă este că nu se face dincolo de laboratoarele universităților, pentru că nu există încă omul de afaceri, investitorul, care să transforme acest know-how într-un business.
Să începem însă cu partea pozitivă. Cu știința. La Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului, am avut plăcerea să o cunosc, în laboratorul de Combatere a Zgomotului, pe Ancuța Tiuc. O cercetătoare care a câștigat patru brevete de invenție, pentru că a reușit să transforme diferite deșeuri în panouri acustice, la fel de eficiente precum panourile obișnuite făcute din materiale virgine.
Ancuța Tiuc a avut ambiția să arate că resturile de la fabricile de confecții, rumegușul rămas din prelucrarea mobilei din lemn, cauciucurile uzate sau cocenii de porumb, pot deveni materie primă pentru panouri care absorb zgomotul. O problemă de mediu nevăzută, care omoară 12 000 de europeni în fiecare an.
Unde pot fi utilizate panourile acustice
Traficul rutier, de exemplu, este principala sursă de poluare fonică în Europa, care afectează 113 milioane de oameni. Iar panourile inventate de Ancuța, din resturi de anvelope, ar putea înlocui cu succes panourile montate pe autostrăzi, care protejează locuitorii din apropiere de zgomotul produs de mașini.
Însă în funcție de materialul din care sunt făcute și de cât de bine pot absorbi vibrațiile și sunetele puternice, panourile acustice pot avea o mulțime de alte întrebuințări.
Conf.dr.ing. Ancuța Elena Tiuc: “Ar putea fi utilizate în industrie, în principal pe post de covoare pentru reducerea vibrațiilor și a zgomotului de impact. În orice tip de industrie unde este nevoie de astfel de covoare de amortizare.
Acele materiale pe bază de rumeguș și spume poliuretanice le-am putea utiliza atât în interior, cât și în exterior. Am putea să le utilizăm pentru izolarea în hale industriale a pereților sau pentru carcasarea anumitor echipamente, din nou, în mediul industrial. Dar le-am putea utiliza cu succes și în locuințele noastre, în cazul construcțiilor civile. Și pentru îmbunătățirea acusticii sălilor, amfiteatrelor, sălilor de curs.”
De ce tot efortul
Pe lângă poluarea sonoră, panourile acustice făcute din resturi de materiale rezolvă alte două probleme de mediu: reducerea deșeurilor și protejarea resurselor naturale.
Totul, la costuri mai mici. Pentru că materia primă poate fi cumpărată la prețuri reduse față de materialele noi sau poate fi obținută chiar gratuit. În loc să mai plătească pentru a arunca deșeurile, fabricile ar putea să scape de ele donându-le către o nouă fabrică unde s-ar putea prelucra aceste deșeuri.
Doar că fabrica nouă încă nu există. Pentru a vedea aceste invenții puse în practică, în viața de zi cu zi, următorul pas trebuie să vină dinspre industrie. Mediul academic și-a făcut partea. A arătat că se poate. Mingea este acum în terenul mediului de afaceri.
Mediu de afaceri care se confruntă cu presiuni fără precedent pentru a face tranziția către economia circulară și care iată, are ocazia de a transforma provocările în oportunități de business.
Toată povestea deșeurilor transformate în obiecte care ne fac viața mai ușoară o puteți urmări în reportajul video. Primul episod din campania “A doua viață. Modele de economie circulară”, realizată de Asociația Soluții Sustenabile cu sprijinul Stratos și Eco Synergy, cu scopul de a inspira companiile să treacă mai ușor și mai repede de la economia liniară la economia circulară.
