În nordul capitalei, în sectorul 2, se află o clădire de birouri deschisă în 2021, cu o suprafață de 29.000 de metri pătrați.
În Globalworth Square lucrează 2.000 de angajați de la diverse companii care au închiriat spațiul.
Pare la fel ca toate celelalte clădiri de birouri din zonă, dar are ceva diferit. Este una dintre cele mai sustenabile clădiri de birouri din lume.
Deși în momentul în care intrați în clădire nu vă dați seama, sub această clădire avem un sistem geotermal care recirculă apa venită de la mare adâncime, o încălzește la o temperatură optimă pe care apoi o transmite către circuitele noastre.
(Oana Cojocaru, Director de Sustenabilitate Globalworth)
Pompa de căldură este practic un chiller, ce funcționează și în regim inversat. Și în regim de încălzire și în regim de răcire, asigurând un aport semnificativ în instalațiile de climatizare ale clădirii. Această pompă de căldură este conectată la instalația geotermală a clădirii și funcționează în tandem cu aceasta și cu depozitul de gheață și împreună cu turnurile de răcire și asigură o eficiență mult îmbunătățită.
Practic, pompa de căldură este un chiller răcit cu apă, care folosește apa extrasă, care circulă prin sol, apă ce este tot timpul anului la o temperatură constantă, în jur de 10-14 grade, sporindu-i astfel semnificativ eficiența față de un chiller clasic, care este răcit cu aer și este dependent de temperatura exterioară a aerului pentru a ajunge la randamentul optim. (Florin Iosif, PropTech Manager Globalworth)
De când clădirea a fost dată în folosință și până acum, sistemul geotermal a reușit să asigure 31% din energia consumată. Iar în perioadele de tranziție, primăvara și toamna, sistemul geotermal împreună cu pompa de căldură asigură 100% din energia pentru încălzire și răcire.
Sistemul este mai complex de atât. El are și o componentă de depozitare gheață și, practic, unul dintre chiller-ele clasice ale clădirii este folosit pe timpul nopții, când temperatura exterioară este mai scăzută și prețul tariful curentului electric este mai mic, este folosit pentru a produce gheață și a o depozita în acele depozite de gheață. Gheață care este utilizata apoi pe timpul zilei pentru a răci clădirea și, practic, acest sistem are un avantaj major pentru că este efectul acela de "peak shaving" în care aplatizeaza vârfurile de consum. (Florin Iosif, PropTech Manager Globalworth)
Optimizarea energetică nu este făcută manual, ci cu ajutorul digitalizării. Există o cameră de comandă unde sunt centralizate toate sistemele și unde un software analizează datele în timp real și optimizează toate echipamentele.
Această platformă ia toate informațiile brute din BMS, le încarcă într-un cloud, unde le face o analiză mai avansată și le îmbunătățește, le adaugă pattern-uri de ocupare în funcție de momentul din zi sau ziua din săptămână sau ziua din an, pentru că vara, oamenii sunt în concediu și gradul de ocupare scade.
Împreună cu informații legate de temperaturile exterioare și de prognoză - sistemul este conectat la stația meteorologică din vecinătatea clădirilor - compilează toate aceste informații, le ajustează și le trimite înapoi către sistemul BMS, care ajustează în timp real setpoint-urile de funcționare ale echipamentelor principale.
Adică echipamentele nu mai funcționează după un setpoint static, stabilit de un program predefinit în BMS, ci este o analiză dinamică și o ajustare dinamică la fiecare 15 minute. (Florin Iosif, PropTech Manager Globalworth)
Automatizarea salvează între 10-15% din consumul de energie.
Și ajută și la scăderea amprentei de carbon a companiei.
Noi avem niște ținte care sunt aprobate de către SBTi din 2023 de reducere a amprentei de carbon la nivel de portofoliu cu 46% pentru Scope 1 și Scope 2.
Adică Scope 1 sunt ce produce clădirea la locul de funcționare, Scope 2 este energia pe care o extragem din rețea pentru a o încălzi sau a o răci.
Țintele se aplică la anul 2019 și trebuie să ajungem la aceste ținte până în 2030.
În acest moment putem să spunem că la nivelul anului 2025 deja am atins țintele pentru anul 2030. (Oana Cojocaru, Director de Sustenabilitate Globalworth)
Până în 2050, toate clădirile din România trebuie să ajungă la zero emisii de carbon, conform unei directive europene.
Pentru că România nu a transpus la timp directiva în lege, suntem deja în procedură de infringement.
Amprenta unei clădiri nu se rezumă însă doar la energie. Într-o clădire “verde” contează și apa consumată și deșeurile generate de locatari.
100% din apa folosită zilnic la toalete în clădirea din sectorul 2 este apă reciclată. Și 100% din apa folosită la irigat este și ea apă recuperată.
Clădirea are montată o instalație de recuperare a apei gri. Adică apa folosită la chiuvete, pentru spălatul pe mâini. Care este tratată, clorinata și reintrodusă, recirculată în sistem, pentru a fi folosită la bazinele rezervoarelor vaselor de toaleta.
Iar apa de ploaie este colectată și ea într-un bazin pentru a fi folosită apoi la udat iarba din jurul clădirii.
Toate aceste sisteme au fost gândite încă de la construcția clădirii. Cel mai nou implementat, în februarie 2025, este un “waste tracker”, cu rolul să monitorizeze cât reciclează fiecare chiriaș în parte.
Ceea ce a făcut ca într-un an de funcționare, rata de reciclare să crească de la 4% la 16 %.
Încă rezultatele nu sunt cele pe care le dorim. Cred că toți ne dorim să ajungem la un grad de reciclare de 70% și sperăm ca în anii următori, prin conștientizare și insistențe, să ajungem acolo. (Oana Cojocaru, Director de Sustenabilitate Globalworth)
Până va ajunge toata lumea să recicleze, responsabilii clădirii au reușit totuși să-și scadă cu 50% costurile cu deșeurile, cu ajutorul unui compactor.
Gunoiul se plătește la metru cub, iar aparatul reduce volumul deșeurilor menajere la jumătate.
Urmăriți un nou epidod video din proiectul A doua viață. Modele de economie circulară, realizat de Asociația Soluții Sustenabile, cu sprijinul Stratos.
Celelalte 17 episoade le puteți vedea aici.
