Tot Universul intr-un cub

Probabil că ați auzit deja că în București s-a deschis vara asta primul muzeu de arta imersivă din România, cel mai mare din Europa de Sud-Est. Museum of Immersive New Art, pe scurt, MINA.

Sursa foto: Facebook/MINA

Arta imersivă e greu de explicat în cuvinte. Ea trebuie experimentată. Însă pe scurt, față de o expoziție de pictură obișnuită, să spunem, dintr-un muzeu clasic, într-un astfel de spațiu imersiv lucrările capătă alte dimensiuni, pot fi proiectate pe ecrane imense, uneori animate, alteori pot fi spectacole în sine, de câte un sfert de oră sau mai mult. O altfel de experiență deci, în care privitorul intră într-o altfel de relație cu opera sau cu autorul, poate vedea detalii până atunci neobservate sau poate descoperi trăiri până atunci nedescoperite în raport cu arta.

O intersecție deci între artă și tehnologie. New media.

Adăugați la această combinație încă două ingrediente, știința și designul. Și imaginați-vă următorul scenariu: mergeți în vizită la un muzeu de artă imersivă, precum MINA și vedeți un cub asemănător cu cel din imagine.

Sursa foto: The Point Labs

Vi se explică faptul că în interiorul acestui cub se află toată informația pe care omenirea o deține în prezent despre spațiul cosmic, baze de date kilometrice preluate de la NASA și transpuse, într-un limbaj accesibil publicului, prin design, într-o formă de artă. Prin cea mai simplă formă geometrică pe care o avem și “cea mai perfectă", cubul.

Apoi, sunteți invitați să puneți mâna pe acest cub, să-l manevrați după bunul plac, să-l faceți mai mic, mai mare, și să descoperiți informații despre Univers prin experiență, nu prin citire, nu prin predare, nu prin teorie, așa cum am fost învățați până acum.

Treptat, în combinația dintre artă, tehnologie, știință și desing, mai este introdus un termen, AI. Artificial Intelligence. Inteligență artificială. Astfel că informația oferită de acest cub nu este mereu aceeași. Și nu arată mereu la fel. Informația diferă în funcție de utilizator. De modul cum omul manevrează cubul și modul în care omul reacționează la informația primită. Arta interacționează cu privitorul. Nu mai este statică, inertă.

Știți deja că acest cub pe care îl “țineți” în mână este o proiecție, din momentul în care v-ați pus pe ochi niște ochelari VR, de Realitate Virtuală, din aceia care se folosesc la jocurile pe calculator. Dar, ca să vă bulversez și mai tare, aflați că proiecția aceasta la care vă holbați este de fapt o reprezentare a unui cub real, pe care poți pune mâna în realitate. Și care, la un moment dat, este posibil chiar să fie lansat în spațiu.

Cum ar fi ca oamenii să poată interacționa, de aici, de pe Pământ, cu un artefact situat undeva în Univers? Ar fi o experiență cosmică, nu?

Și dacă ar fi lansat și dacă nu, actul artistic rămâne unul revoluționar, care depășește granițele artei.

Când Timmy Ghiurau a spus lucrurile astea pe scena evenimentului CuriosITy 2023, în sala unde erau câteva sute de oameni nu se mai auzea nici musca.

Nu știu la câte conferințe ați fost până acum, dar în calitate de jurnalist, pot să vă spun că de-a lungul celor 13 ani de presă cred că am fost la sute. Din păcate conferințele de la noi sunt, în 90% din cazuri, plictisitoare. Oamenii se duc acolo mai mult pentru networking, pentru vizibilitate, mai puțin pentru conținutul conferinței. Dar despre asta poate că o să vorbim mai multe cu altă ocazie.

Ce vreau să spun este că momente ca astea, în care omul de pe scenă să amuțească publicul prin ceea ce prezintă, sunt rarisime.

Iar partea cea mai interesantă, însă în același timp tristă, este că omul de pe scenă este un român.

Interesantă, pentru că iată, românii sunt capabili de lucruri extraordinare.

Doi români, Timmy și partenera lui de la The Point Labs, Denisa Osacenco, au reușit să pună la aceeași masă inovatori din toată Europa și au făcut posibilă această colaborare de excepție, între NASA, CERN, una dintre cele mai importante organizații de cercetare științifică din lume, vizionarii artiști de la Ouchhh și inovatorii care au creat casca VR de la Varjo.

Partea tristă este că astfel de români și astfel de proiecte sunt necunoscute în țară.

Proiectul acesta artistic a fost premiat la CannesNext, o conferință care promovează inovația în sectorul de divertisment, parte din celebrul Festival de Film de la Cannes.

Proiectul acesta i-a impresionat pe mai marii din Comisia Europeană, care au văzut în el posibilitatea de a prelua metodologia și a rezolva probleme mari ale comunității.

Timmy este curtat pentru ingeniozitatea lui de multinaționale precum Apple, Facebook. Dar în România aproape că nu-l cunoaște nimeni. E drept că Timmy nu mai locuiește în România. Lucrează în Suedia, pentru Volvo, unde conduce o echipă de inovație. Dar la fel de adevărat este și că dacă ar fi rămas, nu cred că ar fi fost mai cunoscut. Din păcate.

Vi-l imaginați pe premierul României de la această dată, Marcel Ciolacu, impresionat de astfel de proiecte? Încercând să vadă cum ar putea folosi și el astfel de inovații pentru a rezolva problemele românilor?

Sunt încă multe întrebări de pus în legătură cu acest proiect. Dar multe informații sunt deocamdată confidențiale. Timmy mi-a promis însă că vom rămâne în legătură și pe măsură ce vom putea divulga mai multe, vom reveni și cu alte articole.

Legătura cu sustenabilitatea

Sursa foto: The Point Labs

Și acum întrebarea de 100 de puncte: De ce am ales să vorbesc despre acest proiect pe o platformă dedicată sustenabilității?

Din mai multe motive:

Este inovativ

Este disruptiv

Este interdisciplinar. Se află la intersecția dintre artă, tehnologie, design, știință.

Este colaborativ. Arta a fost creată de un studio din Istanbul, casca de VR a fost făcută de o firmă din Finlanda, iar întreaga experiență a fost creată de doi români.

De astfel de instrumente și metodologii avem nevoie ca să răzbatem în criza climatică pe care o traversăm. Care aduc laolaltă oameni, instituții, companii private, artiști, ingineri, capabili să colaboreze, să-și pună toată priceperea la un loc pentru un scop comun. Căci despre asta este Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 17, nu? Despre parteneriate pentru atingerea țintelor de dezvoltare durabilă.

De astfel de soluții avem nevoie, care să îmbine inovația, creativitatea, tehnologia, designul, știința. Pentru că și provocările sunt tot la o intersecție: dintre oameni, planetă și profit.

Aceasta este cea mai mare curiozitate pe care am aflat-o la CuriosITy Summit. Un eveniment organizat pentru prima oară offline, după cunoscutul podcast online despre tehnologie cu același nume, CURIOSITY, realizat de George Buhnici.

Comunitatea eEco au avut parte de acces gratuit la acest eveniment. Așa că, dacă vă interesează să participați pe viitor la astfel de întâlniri și nu sunteți deja membri, vă invit să vă faceți cont chiar acum.