Românii încep să înțeleagă: puterea e în mâinile lor

Cine ar trebui să facă ceva în privința sustenabilității? A fost întrebarea-cheie într-un studiu recent asupra populației urbane din România, realizat de AHA Moments și ToKnow. Populația urbană și digitalizată, mai corect spus, căci studiul a fost făcut online.

Răspunsul ferm la întrebare și de ce nu, chiar surprinzător, a fost ... “EU!”.

Iar aceasta este o informație asupra căreia merită să ne aplecăm, dacă ne uităm un pic la context și la cultură.

Context: conflicte, neîncredere și izolare

Contextul este gri-cenușiu. Războaie noi și vechi, conflicte care mocnesc și sporesc senzația de nesiguranță. Incertitudine politică. Dezinformarea crește văzând cu ochii. Inteligența Artificială se dezvoltă într-un ritm amețitor și pare că nimeni nu mai ține pasul. Locurile de muncă, predictibilitatea sunt amenințate. Taxele au crescut, oamenii sunt mai atenți la bani, orice economie contează. Social Media devine din ce în ce mai toxică. Oamenii, din ce în ce mai retrași, mai singuri și mai anxioși. Comunitățile, din ce în ce mai mici, spre inexistente. Încrederea în toți și-n toate este într-o scădere semnificativă.

Iar în acest context, de oboseală etică, după cum concluziona un alt studiu despre sustenabilitate de la sfârșitul anului trecut, este explicabil de ce intresul pentru sustenabilitate este și el mai scăzut.

Inclusiv așteptarea ca cineva să mai facă ceva pentru mediu, pentru natură, pentru binele comun, s-a depreciat constant în ultimii ani.

Dacă în 2023 oamenii se așteptau ca statul să contribuie la sustenabilitate, în general, în proporție de 68%, anul acesta așteparea ca statul să facă ceva în direcția asta a scăzut la 63%.

Încrederea în autoritățile locale a scăzut și ea de la 58% la 48%.

Iar așteptările ca leadershipul pentru sustenabilitate să fie preluat de corporații și ONG-uri s-au prăbușit și ele. De la un maxim de 58% în 2024 în cazul companiilor, la 40% anul acesta.

Și de la 44% în cazul ONG-urilor, la 31%.

Scade încrederea și în vecini, în comunitațile cele mai apropiate, că pot contribui la dezvoltarea durabilă. De la 64% acum doi ani la 45% în 2026.

Ceea ce suprinde în acest studiu prezentat pe scena Sustain Ability, eveniment organizat de revista Progresiv, este încrederea pe care o au românii în ei înșisi.

Singurul procent care nu suferă o scădere atât de mare față de anul trecut, este încrederea în forțele proprii.

În cifre, 51% dintre românii intervievați spun că ei sunt cei care pot contribui semnificativ la sustenabilitate. Mai mult decât comunitatea din jurul lor, mai mult decât autoritățile, statul, Uniunea Europeană.

Cultura: fatalism, evitarea riscului, lipsa responsabilității personale

Avem un deficit de încredere în toți ceilalți, dar nu și în foțele proprii deci. Iar asta este o știre. Pentru că această atitudine “Eu pot. Eu contribui la sustenabilitate” vine totuși într-o țară unde cultura în care au crescut oamenii care au răspuns la chestionare este de multe ori una de supraviețuire, de prudență, fatalistă pe alocuri, de conformism excesiv, de micșorare a individului și a puterii pe care el o are de a contribui la schimbări în jurul lui.

Să luăm doar câteva proverbe la întâmplare și să ne uităm la mesajul psihologic ascuns in spatele lor!

• „Capul plecat sabia nu-l taie.” - Mai bine te supui decât să îți aperi punctul de vedere.

• „Ce ți-e scris în frunte ți-e pus.” - Destinul este fix, nu ai control real. Devii pasiv în propria viață.

• „Fă-te frate cu dracul până treci puntea.” - Compromisul moral este acceptabil pentru supraviețuire. Etica e relativă. Oportunismul e binevenit.

• „La omul sărac nici boii nu trag.” - Dacă ești într-o poziție slabă, nimic nu merge pentru tine. Hai să internalizăm neputința și să ne însușim mentalitatea de victimă. Căci altfel...

• „Cine se bagă în tărâțe îl mănâncă porcii.” - Dacă intri într-o situație dificilă, meriți consecințele. Dacă încerci ceva nou, ceva diferit, riști să fii judecat foarte dur de cei din jur. Așa că cel mai bine...

• “Stai în banca ta!” – Să nu punem întrebări, să nu deranjăm. Și, implicit, să nu avem nicio responsabilitate prea mare.

• „Nu te întinde mai mult decât ți-e plapuma.” - Nu încerca mai mult decât ceea ce ai deja. Mai puțină ambiție, mai puține riscuri asumate.

• „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.”  - Nu avea așteptări mari. Mai ușor cu optimismul. Mai bine un scepticism în exces.

• „Unde-i lege, nu-i tocmeală.” - Autoritatea nu trebuie contestată. Niciodată. Nici când greșește. Zero gândire critică, zero probleme.

• „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea.” - Acceptă ce ai, chiar dacă e rău. Să ne conformăm. Să tolerăm chiar și e de ne-tolerat.

Iar schimbările climatice, problema la care răspunde de fapt sustenabilitatea, și mai ales inacțiunea, devin de ne-tolerat.

Sigur, sunt proverbe care au apărut în contexte istorice de supraviețuire. Dar repetate constant probabil că pot modela o mentalitate limitativă.

Ei bine, iată că începem să dăm jos aceste mentalități limitative și începem să înțelegem că schimbarea stă și în mâinile noastre. Și asta se vede deja și în acțiuni concrete, nu doar declarativ, în studii.

Să luam două exemple. Două proiecte-pilot legate de sustenabilitate, al căror succes depinde și de atitudinea consumatorilor, de disponibilitatea lor de a schimba obiceiuri și propirul stil de viață. Și care se arată deja a fi proiecte de succes.

Proiect-pilot Tetra Pak. Rezultate parțiale

În noiembrie 2025 Tetra Pak a lansat un proiect unic în Europa, dacă ne uităm la amploarea lui, de colectare a ambalajelor de carton pentru băuturi răcoritoare și lactate.

Proiectul a fost lansat în două orașe, București și Brașov. Unde, în mai multe magazine partenere Mega Image, au fost instalate aparate asemănătoare cu cele din Sistemul Garanție-Returnare, dar speciale pentru aceste cutii de carton compozit. La fel, cu recompense pentru oamenii care au ales să vină cu ambalajele la supermarket, pentru a fi reciclate ulterior, în loc să le arunce la gunoi.

Scopul proiectului, stabilit să dureze doar 8 luni, a fost încă de la început colectarea de date tehnice, logistice şi despre comportamentul consumatorilor pentru a vedea în ce măsură un astfel de proiect ar putea fi scalat. Și, de ce nu, extins actualul SGR, în care putem returna în prezent doar sticle, cutii de aluminiu și PET-uri de la băuturi.

După doar trei luni de proiect, rezultatele comunicate de Tetra Pak sunt promițătoare. Au fost colectate peste 3 tone de ambalaje de carton. Adică aproximativ 120.000 de cutii.

70% în București, cum era de așteptat. Restul, în Brașov.

De fapt, bucureștenii au primit atât de bine acest proiect, încât compania a schimbat planul inițial și a mai deschis pe lângă singurul centru lansat inițial în capitală, alte trei. Astfel că în prezent sunt patru magazine unde bucureștenii pot duce ambalajele Tetra-Pack și altele asemănătoare, din carton. Și încă patru centre, în Brașov.

Mai jos, lista celor 8 centre de colectare:

1. Mega Image CARPAȚILOR, Str. Carpaților, nr. 60, Brașov, jud. Brașov

2. Mega Image CALEA BUCUREȘTI, Str. Berzei, nr. 2A, Brașov, jud. Brașov

3. Mega Image ZIZIN, Str. Zizinului, nr. 65, Brașov, jud. Brașov

4. Mega Image LUNII, Str. Lunii, nr. 6, Brașov, jud. Brașov

5. Mega Image DRUMUL FERMEI, Strada Drumul Fermei, nr. 28A, Popești–Leordeni, jud. Ilfov

6. Mega Image TITULESCU, Bd. Nicolae Titulescu, nr. 39-49, Sector 1, București

7. Mega Image PIAȚA SUDULUI, Șos. Olteniței, nr. 208, Sector 4, București

8. Mega Image PUCHENI, Strada Pucheni, nr. 42, Sector 5, București

În aceste locuri puteți merge până pe 31 mai 2026 să returnați ambalaje de carton pentru băuturi și produse lactate, indiferent de compania producătoare, cu un volum maxim de până la 2 litri, care au fost utilizate pentru lapte, băuturi vegetale, sucuri, smântână lichidă sau frișcă lichidă. Dar lista se mai poate modifica, așa că puteți verifica eventualele schimbări aici.

Pentru a fi acceptate la returnare, ambalajele trebuie să fie golite de lichid, curate, nepresate sau strivite, cu un cod de bare vizibil și lizibil și cu capacul atașat de ambalaj.

Ce ne arată aceste rezultate parțiale ale proiectului-pilot Tetra Pak? Oamenii vor să recicleze, se implică, au un comportament mai responsabil, mai sustenabil, dacă li se oferă infrastructură. Și da, poate și recompense financiare.

Românii, cei mai mari doritori de cosmetice Refill

Alt exemplu. Dintr-o cu totul altă industrie. Industria cosmetică.

Una dintre cele mai mari companii de cosmetice din lume, L’Oreal, prezentă în România cu 22 de branduri, lansează la nivel global, inclusiv la noi, un program numit Refill. Prin care toate cele 37 de branduri globale ale grupului introduc cel puțin un produs care poate fi reumplut cu rezerve: șampoane, balsamuri, geluri de duș, rujuri, creme. Pentru toate categoriile de produse, de lux, de masă, profesionale sau dermatologice.

Și ce să vezi? La categoria produse dermato-cosmetice, dintre toate cele 23 de piețe din Europa unde programul Refill a fost lansat, România a ieșit campioană în adoptarea acestui program Reumplere.

Cifrele finale de vânzare nu sunt încă publice și nu pot fi comunicate, dar compania confirmă: Dintre toate dermato-cosmeticele vândute în România în 2025, cele mai multe au fost în varianta Refill.

Ce zice asta despre români? Sau, în cazul de față, despre românce, cel mai probabil?

Că nu sunt cu nimic mai prejos față de restul europenilor într-ale sustenabilității. Ci iată, dimpotrivă! Chiar deasupra lor, în unele cazuri.

Și că, în general, în toate studiile făcute de L’Oreal în rândul consumatorilor, românii cer de la companii să fie mai responsabile și să pună pe piață produse sustenabile, în aceeași măsură în care o fac și europenii.

Schimbarea începe cu noi

Sigur că putem să vedem doar jumătatea goală a paharului care a reieșit din studiu:

• Sustenabilitatea rămâne un subiect elitist, interesant mai degrabă pentru companii;  

• Interesul oamenilor obișnuiți pentru subiect și pentru mediu, în general, este în scădere, cu atâtea alte probleme în jur;

• Sunt atâtea bariere în calea adoptării unui stil de viață mai eco-friendly, de la costul mare al produselor mai sustenabile, până la infrastructura inexistentă;

• Promoțiile tot mai agresive contribuie la risipa alimentară și oamenii cad des în capcana lor;

• Tinerii (18-25 de ani) sunt mai greu de atras înspre sustenabilitate pentru că o asociază cu prea multă disciplină, prea puțină distracție și prea puțină tehnologie.  

 Dar eu aleg să văd ȘI jumătatea plină.

Pentru prima dată aud vorbindu-se despre români ca despre niște cetățeni asumați, întregi, cu stimă de sine, conștienți de valoarea lor și de puterea pe care o au în societate prin acțiunile lor de zi cu zi, prin votul pe care îl dau de fiecare dată când scot portofelul să plătească ceva.

Aceiași români crescuți cu “Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard” aleg, iată, să riște poate confortul pentru ceva mai bun. Aleg să ducă un ambalaj la reciclat, dacă au unde. Și aleg să refolosească un recipient pentru cosmetice dacă au cum. Desigur, cu un avantaj financiar. Dar poate că nici teama de schimbare nu mai e atât de mare.

Și poate că înțelegem încet-încet, că schimbarea chiar începe cu noi.