Premiera in Romania. Prima harta cu neurologi specializați pe migrena

A apărut prima hartă cu neurologi care iau în serios migrena. Sunt 70 de medici identificați până acum de Asociatia pentru sănătatea creierului, dar este o hartă vie. Oricând se pot înscrie și alții. Dacă știți medici neurologi care s-au specializat pe această patologie, îi puteți invita să se listeze și ei. Există un formular în josul hărții. Cu cât sunt mai mulți, cu atât mai bine. Avem nevoie de ei toți.

Ce înseamnă medici care iau în serios migrena? Înseamnă că nu te trimit acasă doar cu o rețetă de Paracetamol sau Nurofen, spunând că te alinti, că toată lumea are dureri de cap, că „dacă nu te doare, înseamnă că nu-l ai”, etc. Căci din păcate, este și aceasta o tristă realitate cu care se confruntă pacienții din România și nu numai.

Migrena la locul de muncă

Apariția unei astfel de hărți este extrem de utilă nu doar din punct de vedere social. Ci inclusiv din punct de vedere profesional. Și chiar economic. Pentru că durerile de cap afectează piața muncii. Mult.

Migrena este a doua cea mai frecventă cauză de absenteism a angajaților. Ceea ce se traduce în bani pierduți.

În UE, costul anual total al migrenei a fost estimat la peste 100 de miliarde de euro. Desigur, nu avem cifre pentru România; cine să facă astfel de calcule? Dar, ținând cont că se estimează că sunt 2,3 milioane de români care suferă de migrenă, probabil că și la noi costurile sunt semnificative. Nu doar pentru că oamenii nu vin la job, pentru că, nu-i așa, cine îndăznește să spună că are nevoie de o zi liberă pentru că “îl doare capul”? E rușine... Deci vii, dar nu poți face mai nimic. Bifezi prezent, dar nu ești productiv. Puțini pacienți știu că medicii de familie chiar pot da concediu medical pentru migrenă.

Dincolo de bani și de productivitate însă, e vorba de oameni. Și de foarte multă suferință. Invizibilă. Migrena este a doua cea mai dizabilitantă boală din lume. Și prima, în rândul femeilor tinere. Pentru că te scoate din priză. Pentru câteva ore sau chiar câteva zile. O criză de migrenă poate ține pâna la 72 de ore. Și poți avea mai multe crize pe lună.

De aceea este mai mult decât o simplă afecțiune, este încadrată ca boală în Lista Tabelară a Bolilor.

Peste 100.000 de români sunt nou diagnosticați, în fiecare an, cu "algii cefalice", conform Institutului Național de Sănătate Publică și datelor colectate între 2019-2023. Atâția oameni s-au prezentat la medic pentru tot felul de dureri de cap.

Mulți nu au fost însă la un specialist, nu știu să facă diferența dintre durere de cap și migrenă. Așa că o astfel de hartă, cu neurologi care te iau în serios și care sunt la curent cu cele mai moderne tratamente, care te fac funcțional, inclusiv la serviciu, este necesar să ajungă la toți cei care suferă. Și care poate nici măcar nu știu că ceea ce au se cheamă migrenă, că există tratamente și terapii care ar putea funcționa și pentru ei.

Migrena și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Haideți să mai punem și oamenii în centrul acțiunilor noastre de sustenabilitate! Căci sănătatea, bunăstarea și munca decentă sunt și ele Obiective importante de Dezvoltare Durabilă. Dacă este să ne referim doar la Obiectivele 3 și 8.

Însă EMHA (European Migraine & Headache Alliance), în scrisoarea lor către Comisia Europeană, în care încercau să convingă oficialii să includă migrena în topul priorităților de politici de sănătate publică, vorbeau despre 6 din cele 17 Obiective de Dezvolatre Durabilă la care ar contribui o mai mare atenție acordată migrenei:

ODD 1 - Fără sărăcie

ODD 3 - Sănătate și bunăstare

ODD 4 - Educație de calitate

ODD 5 - Egalitate de gen

ODD 8 - Muncă decentă și creștere economică

ODD 10 - Reducerea inegalităților

Pentru că asta face migrena. Îi scoate pe oameni din activitate, de la școală, din câmpul muncii. Pe femei, mai mult decât pe bărbați, migrena fiind direct legată de fluctuațiile hormonale. Pe cei sub 50 de ani mai mult decât pe restul, adică fix pe oamenii aflați în plină competență profesională.

Să înțelegem deci mai bine migrena, să inlcudem subiectul în programele de well-being pentru angajați, să facem ateliere de awareness dacă suntem manageri de HR, pentru că asta ne va ajuta, de fapt, să creștem inclusiv productivitatea. Ceea ce, evident, se traduce în bani câstigați. Pentru companii, pentru societate și pentru noi toți.