Poluare industrială în România
Ministerul de Finanțe a publicat pe 15 noiembrie 2023 pentru dezbatere publică un ordin pe baza căruia companiile vor fi obligate să raporteze cât sunt de sustenabile. Care este impactul lor de mediu și social. Cât de mult poluează și ce măsuri iau pentru asta, câtă grijă au față de angajați și de comunitățile unde își desfășoară activitatea, cât de atenți sunt la cine conduce compania și la prevenirea corupției.
Ceea ce ar fi trebuit să fie o transpunere a Directivei Europene 2464/2022, cunoscută ca CSDR (Corporate Sustainability Reporting Directive), se arată a fi mai degrabă o traducere mot-a-mot a unui text luat de-a gata, care nu ține cont de contextul național.
Mai grave sunt însă efectele pe care le va provoca acest ordin, odată ce intră în vigoare, dacă rămâne în această formă. Se renunță la ceva ce aveam bun și se introduc prevederi noi, mai permisive. Cu multe scutiri, excepții și indulgențe.
Sunt cel puțin trei mari probleme ale acestui document:
1. ELIMINĂ obligația de raportare pentru companiile care nu sunt "de interes public"
Conform legii, entitățile de interes public înseamnă companii listate la bursă, bănci și firme de asigurări.
Cu această termen, "entități de interes public", autoritățile s-au tot jucat de-a lungul timpului, atunci când au avut de transpus directive europene care obligau companiile să raporteze și altceva în afară de impactul financiar.
În 2014 termenul este introdus pentru prima data in legislatia noastra referitoare la raportari nefinanciare. Deci DOAR companiile listate la bursa sau bancare aveau astfel de obligatii.
În 2016, termenul se păstrează, într-un nou ordin de ministru.
Pentru ca în 2018, sintagma "entități de interes public" să fie eliminată, astfel că toate companiile mari, cu peste 500 de angajați, să fie obligate să facă raporate de sustenabilitate, chiar dacă nu sunt listate la bursă și nu sunt insituții bancare. Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului estima la un moment dat ca 278 de astfel de companii în România.
Și iată cum, în 2023, ministerul de finanțe introduce, din nou, entitățile de interes public în lege. Ceea ce face ca DOAR ele să mai fie obligate să raporteze. Și șterge astfel de pe listă probabil zeci de companii care, deși poluează, nu trebuie să mai dea scocoteală nimănui.
Prin urmare, companiile de oil&gas, retailerii, marii poluatori, sunt scutiți de orice raportare, dacă nu sunt listați la bursă.
2. ELIMINĂ obligația de raportare pentru filialele din România
Conform ordinului, "o filială este scutită de la obligații, în cazul în care aceasta și filialele sale sunt incluse în raportul consolidat al administratorilor al unei societăți-mamă".
Altfel spus, va fi suficient ca o multinațională din Austria, Franța sau orice altă țară să facă o singură raportare, pentru toate țarile unde are filale. Chiar dacă în România, de exemplu, filiala are 1000 de angajați români, poluează râurile de aici, deci are un imapact de mediu și social local.
Teoretic, filiala din România trebuie să trimită date despre impactul local doar companiei-mamă. Practic, specialiștii în sustenabilitate spun că au văzut cazuri în care aceste date locale s-au pierdut undeva pe drum. Și nu mai apăreau în raportul consolidat, al companiei mari, în țara de origine.
Așadar, faptul că filialele nu vor mai fi obligate raporteze nimic aici, în România, înlesnește ascunderea unor date pe care unele companii nu vor să le facă publice.
3. Lasă descoperit anul 2023, pentru companiile mari
Companiile mari, cu peste 500 de angajați, sunt obligate, în prezent, să depună rapoarte de sustenabilitate, conform mai vechiului Odin 3456/2018.
În 2024, aceste companii ar trebui să depună rapoartele de sustenabilitate pentru 2023.
Ordinul nou, care nu are încă număr pentru că se află în dezbatere publică, scoate din schemă companiile mari, cu peste 500 de angajați. Și se aplică începând din 2024.
Așadar, la anul, niște zeci de companii, cel puțin, care au mii de angajați și un impact de mediu imens, nu vor mai fi obligate să dea socoteală nimănui.
De unde întrebarea: Este oare doar o neglijență, din cauză că doar traducem în loc să transpunem sau cineva a vrut să facă un serviciu vreunei companii?
Pe cine ajută descoperirea anului 2023? Cine a făcut ceva nasol anul ăsta, care trebuie ascuns sub preș?
Există două posibilități:
- lobby-ul poluatorilor a câștigat deja și bătălia este pierdută - traspunerea directivei europe este într-adevar doar o traducere copy-paste. Ceea ce e jenant, dar ne mai dă o șansă de a îndrepta lucrurile.
Doar zece zile stă acest document în dezbatere publică. Așa că, dacă vi se pare în neregulă, grabiți-vă să trimiteți un punct de vedere către ministerul finanțelor, la adresa publicinfo@mfinante.gov.ro!
Poate mai e o șansă!
