Galerie Foto
ARETEX: Noul sistem REP pentru textile trebuie să scoată hainele din groapă și din incinerator
România riscă să rateze șansa de a construi un sistem eficient pentru deșeurile textile, dacă viitorul mecanism de Responsabilitate Extinsă a Producătorului nu va susține direct reutilizarea și reciclarea. Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) cere autorităților ținte clare, date publice și o finanțare care să acopere costurile reale din teren.
Într-o scrisoare transmisă instituțiilor implicate în transpunerea noii legislații europene, asociația susține că obiectivul central al sistemului REP pentru textile trebuie să fie creșterea reală a procentului de textile reutilizate și reciclate din totalul pus pe piață.
ARETEX propune ținte minime de 25% pentru perioada 2026–2029 și 40% pentru 2030–2035. Procentele vizează totalul textilelor introduse anual pe piața românească. În lipsa unor obiective ferme, spun reprezentanții industriei, fluxurile riscă să ajungă în continuare la incinerare sau depozitare.
„Sistemul REP trebuie să fie gândit astfel încât să încurajeze reutilizarea și reciclarea. Fără o imagine clară a fluxurilor, performanța sa nu va putea fi măsurată corect. Avem nevoie de date publice clare, de obiective asumate și de un mecanism financiar care să susțină operatorii care investesc în reutilizare și reciclare”, afirmă Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.
Date publice și reguli clare pentru OIREP
Asociația insistă asupra transparenței. Autoritățile ar trebui să colecteze și să publice date actualizate privind cantitățile de textile colectate separat, modul de colectare și destinația finală: reutilizare, reciclare, incinerare sau depozitare.
Un alt punct sensibil îl reprezintă rolul organizațiilor de transfer de responsabilitate. În opinia ARETEX, acestea ar trebui să administreze fondurile colectate de la producători, nu să controleze direct fluxurile de deșeuri. Miza este evitarea pozițiilor dominante și menținerea unei concurențe corecte.
Asociația avertizează și asupra riscului unei competiții pe tarife. Dacă mai multe organizații ar funcționa în paralel, acestea ar putea reduce artificial taxele pentru a atrage producători. În acest scenariu, fondurile nu ar mai acoperi costurile reale de colectare și sortare.
ARETEX susține și introducerea unor taxe modulate, în funcție de performanța de circularitate a produselor textile. În același timp, cere măsuri ferme împotriva producătorilor care nu se înregistrează în sistemele REP.
„Industria are capacitatea de a susține un sistem funcțional. Avem mai multe centre de sortare și mai multe puncte de reutilizare decât în anii trecuți. De aceea, mecanismul financiar trebuie să susțină activitățile reale din teren. În caz contrar, sistemul nu va avea efectele scontate”, mai spune Zoltán Gündisch.
Capacitate în creștere, cadru încă incert
Poziția ARETEX vine pe fondul extinderii infrastructurii din sector. Potrivit datelor centralizate de la 10 membri ai asociației, în 2025 au fost colectate din România peste 6.500 de tone de deșeuri textile. Din această cantitate, 5.220 de tone au fost sortate pentru reutilizare sau reciclate.
Numărul centrelor de sortare a crescut de la patru la șapte într-un singur an. Industria transmite astfel că este pregătită să livreze rezultate pentru economia circulară.
ARETEX reunește peste zece companii din domeniu, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 50 de milioane de euro și aproximativ 1.000 de locuri de muncă verzi. La nivel european, organizația este implicată în consultările legislative alături de EuRIC Textiles.
Pentru ca investițiile să devină sustenabile, reprezentanții sectorului cer însă un cadru predictibil. Fără reguli clare și finanțare adecvată, avertizează industria, noul sistem REP riscă să rămână doar o obligație pe hârtie, nu un instrument real de scoatere a textilelor din groapă și din incinerator.
