Avion KLM pe pistă
Practica numită greenwashing, prin care companiile vor să pară mai sustenabile decât sunt, a devenit un fenomen. Un studiu făcut de Comisia Europeană în 2020 arată că 53% din afirmațiile care aveau legatură cu mediul s-au dovedit a fi vagi, înșelătoare sau nefondate, iar 40% au fost cu adevărat nefondate. Deci nu aveau nicio legătură cu realitatea.
De aceea Comsia a propus o directiva care sa amendeze astfel de afirmații, cu sume enorme pentru companiile mari.
Însă până să apară directiva europeană, există și alte căi prin care companiile pot fi trase la răspundere dacă fac afirmații înșelătoare legate de sustenabilitate. Cum ar fi, de exemplu, legile privind protecția consumatorilor.
Un caz celebru de chemare în instanță pentru greenwashing, primul din industria aviatică, este legat de campania Fly Responsibly a celor de la KLM. Puteți vedea reclama în interviul video.
Vasile Lazăr, consultant în sustenabilitate: “Acolo avem de-a face cu un greenwashing prin compensare. Clientul cumva a fost indus să creadă că dacă își cumpără un bilet la o cursă de avion împreună cu niște credite de carbon, care îi compensează, fac ca zborul lui să fie neutru, cu adevărat zborul o să fie neutru. În realitate, s-a dovedit - cel puțin până la momentul ăsta - că de fapt, creditele acelea de carbon erau folosite de companie pentru a achiziționa biocombustibil, nu pentru a compensa emisiile de facto."
Discuția este încă în instanță, nu s-a luat o decizie finală, dar compania a retras deja reclama din media, în urma numeroaselor sesizări făcute de oameni.
Compensarea amprentei de carbon prin certificate
Cazul KLM aduce în discuție și practica din ultimii ani a mai multor companii aeriene, care pun la dispoziție, la achiziționarea unui bilet de avion, și opțiunea de a da niște bani în plus, pentru compensarea amprentei de carbon pentru zborul respectiv. Certificatele sunt însă controversate, pentru că impactul lor este greu de cuantificat.
Contestatarii acestor credite de carbon spun că ele au fost gândite mai degrabă ca o contraofensivă la mișcarea globală "flight-shame" prin care oamenii sunt făcuți de rușine dacă aleg avionul pentru zboruri scurte și zboară prea des, în general. Ținând cont că zborurile sunt responsabile pentru cel puțin 3% din încălzirea globală pe care o traversăm.
Altfel spus, creditele de carbon i-ar face pe oameni mai degrabă să scape de vină și să zboare în continuare cel puțin la fel de des, decât să compenseze cu adevărat emisiile de carbon ale zborurilor respective. Și astfel să contribuie la decarbonizarea industriei aviatice.
Campania KLM este al doilea studiu de caz pe care l-am făcut alături de consultantul în sustenabilitate Vasile Lazăr, dintr-un total de șase exemple concrete de greenwashing. Primul studiu de caz a fost despre campania Kaufland Zero Waste. Vor fi publicate în zilele următoare și restul aici, pe eEco. Iar la final, interviul integral.
Scopul acestui demers este de a explica fenomentul numit greenwashing cât mai clar, astfel încât companiile să nu-l mai practice și să nu riște astfel pierderea reputației și plata unor amenzi, iar oamenii să nu mai fie mințiți.
