Discuții despre agricultura regenerativă
Una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice este agricultura. Însă, în același timp, tot în agricultură am putea găsi soluția pentru criza climatică pe care o traversăm. Dacă trecem de la agricultura pe care o facem acum, conventionala, industrială, la agricultura regenerativă.
De ce este așa o mare problemă modul în care facem acum agricultură și ce ar presupune trecerea la agricultura regenerativă explică foarte bine Philipe Birker, co-fondator Climate Farmers, pe care l-am întâlnit la București la Climate Change Summit 2023:
"Mulţi oameni nu ştiu că 24% din emisiile de gaze de seră sunt provocate de practicile agricole. Motivul e că solul reprezintă unul dintre principale depozite de carbon. În natură, orice plantă ia carbonul din atmosferă prin fotosinteză şi-l aduce în sol prin rădăcini. Acolo e ca un bazar. Planta face schimb de carbon cu alte plante, primind fosfor, azot, glucoză şi apă. E cel mai bun mod de a extrage carbonul din atmosferă. În agricultura convenţională arăm pământul.
Adică săpăm solul şi retezăm aceste conexiuni. Golim bazarul şi eliberăm carbonul. În acelaşi timp, pentru că distrugi viaţa din sol, elimini excesul de substanţe nutritive. Folosim produse chimice, îngrăşăminte, pentru a hrăni planta. Deci plantele cultivate nu sunt cele care cresc natural. Nu au substanţele nutritive obişnuite. Ne alimentează, dar nu ne hrănesc. Ce consumăm ne îmbolnăveşte. De asta avem multe boli.
În agricultura regenerativă încercăm să colaborăm cu natura.
În loc să ne concentrăm doar asupra recoltei, ne concentrăm la sănătatea solului. Hrănim bazarul. Nu arăm, nu folosim chimicale,plantăm divers, pentru că natura n-are câmpuri monoculturale.Natura are mai multe plante pe o suprafaţă mică,toate cooperând între ele. În agricultura regenerativă plantezi câmpuri diverse şi copiezi procesele naturale."
Compensarea amprentei de carbon
Climate Farmers este deci un program adresat fermierilor care vor sa faca transformarea de la agricultura traditională la agricultura regenerativa sau celor care vor sa se apuce abia acum de asta. Philipe Birker estimează ca sunt cam zece mii de fermieri in Europa care practica in prezent acest tip de agricultura, regenerativa. Dintr-un total de 10 milioane de fermieri, cati sunt in Europa. Deci potențialul este imens.
Un program care poate fi o soluție nu doar pentru a plăti fermierii pentru carbonul pe care îl sechestrează, ci incluziv pentru companiile care vor să-și compenseze amprenta de carbon.
Philipe Birker: "Companiile au datoria să raporteze emisiile de carbon. Pe de-o parte, companiilor care nu lucrează cu fermierii le facem legătura cu o fermă apropiată. Plătesc fermierul pentru sechestrarea de carbon. Îl vizitează, văd ce se întâmplă. Îi ajutăm să reducă emisiile Scope 3. Îi ajutăm cu carbonul produs în lanţul de aprovizionare. Îi ajutăm cu tranziţia fermierilor în lanţul de aprovizionare. Apoi le raportăm, ca să poată spune că şi-au redus emisiile datorită activităţilor cu Climate Farmers, ca să treacă fermierii la agricultură regenerativă.”
Cât de etică este această practică este încă un subiect de dezbatere.
Ce e clar însă e că agricultura regenerativa înseamnă, printre altele, să cultivăm plante fără chimicale. Ceea ce sună a agricultură ecologică. Despre care știm mai multe, căci am început si noi, romanii, să cumpărăm mai multe legume și fructe eco, care provin din acest tip de agricultură.
Dar e unul și același lucru? Agricultura ecologică cu agricultura regenerativă? Și până la urmă care e problema cu monoculturile? Cum pot să-mi dau seama, eu consumator, că un cartof pe care îl iau de la magazin provine sau nu dintr-un sistem regenerativ? Poate genul ăasta de agricultura să susțină o populație în continuă creștere la nivel global?
Sunt întrebări la care am căutat un răspuns alături de Cristina Briziou, manager de proiecte agricole, pasionată de sol și tot ce iese din el, în emisiunea PRO VERDE de pe Pro Tv Digital. Pe care o puteți urmări în video.
