Girafă în parc safari
Spectacolul oferit de animalele sălbatice reprezintă una dintre atractiile principale in multe destinații exotice. Si daca circul sau grădinile zoologice sunt usor de identificat ca locuri unde animalele sunt chinuite, exista altele unde e mai complicat sa-ti dai seama daca e sau nu ok sa iei parte la astfel de activitati.
Sper ca articolul asta sa va ajute sa luați decizii inspirate pentru următoarele voastre vacante.
[img width=300]//s3.amazonaws.com/appforest_uf/f1669207931108x703771254617804800/richtext_content.jpeg[/img]
Pe mine m-a pus pe gânduri ultima iesire pe care am facut-o, in Bali, Indonezia. Unde am fost in vizita la un Safari Park.
In lista de activitati pe care ne-a pus-o la dispozitie ghidul nostru turistic, un localnic, multe erau legate de animale: elefanți, maimuțe, broaste țestoase, lilieci giganți, delfini si alte cateva. Pentru ca aveam încă pe conștiinta o plimbare cu elefantul pe care o facusem acum multi ani inThailanda, i-am spus din start omului sa ne ducă doar daca nu e Zoo si doar daca nu au animalele de suferit.
Asa am ajuns la acest Safari Park. Am apucat sa ma uit pe site-ul lor înainte de a ajunge și eram chiar impresionata de cât de seriosi si responsabili păreau sa fie cu animalele. Salvau specii rare si pe cale de dispariție din mâinile braconierilor, le ajutau sa mai existe in continuare, ofereau tigrilor si elefanților răniți asistenta medicala, aveau programe de conservare, de educare, ateliere pentru copii in care faceau hartie din caca de elefant, totul se recicla, se întoarcea in natura, făceau compost. Erau susținuți si de guvern in toata aceasta activitate. Paradis!
Si adevarul e ca asa am si simtit cand am ajuns acolo. Zebre, maimuțe, hipopotami, ursi negri, struti si căprioare, toate păreau sa fie in mediul lor. Nu am văzut nicio cușcă. Nu existau gratii. Animalele isi duceau pur si simplu existența intr-o jungla. In mod cert nu semana cu nicio gradina zoologica pe care o văzusem pana atunci. “Ia uite, Domnule, ca se poate!”. Am gandit. Se poate sa vezi animale sălbatice, in mediul lor, fara ca ele sa aibă se suferit.
Am inceput insa sa am îndoieli in momentul in care îngrijitorii au inceput sa ne ghideze spre o “arena” unde avea loc un “spectacol” cu tigri. Un “show” cu tigri? Cum vine asta? M-am gândit.
Ei bine…asta a si fost. Un show. In care cea mai mare felina din lume a inceput sa defileze prin fata noastră, dupa un program care părea bine stabilit. In anumite momente se plimba, in altele se urca in copac, sa înfulece un pui intreg, cand i se spunea sa se arunce in bazinul cu apa se arunca, sa ne arate cât de bine stie sa înoate. Oamenii aia stăteau pe lângă tigri bengalezi aproape cu aceeasi lejeritate pe care o avem noi cand stam pe lângă pisicile noastre. Cum era posibil?
In tot acest timp cineva vorbea in boxe si explica despre cât de pusă in pericol este aceasta specie de tigri si cum ei ii salvează de multe ori de la vânătoare si de aceea multi dintre ei au un anumit handicap, ca urmare a abuzurilor din care au fost smulși, la timp.
Poate de aia sunt asa blânzi. Ma gândeam.
Si totusi, un astfel de dresaj imi imaginez ca nu se face de pe azi pe maine. Deci dupa ce ar fi salvati si puși pe picioare nu ar trebui eliberați? De ce sunt ținuți in continuare acolo si învățați să distreze oamenii? Astea erau, de fapt, programele de educare? Nu mai înțelegeam nimic.
Dar ma întrebam si ma intreb in continuare: poti sa dresezi un animal de cateva sute de kilograme, sălbatic, prădător, doar cu vorba buna?
[img width=300]//s3.amazonaws.com/appforest_uf/f1669207887207x853163000104644000/richtext_content.jpeg[/img]
M-au măcinat întrebările astea si in săptămânile care au urmat. Si am mai căutat informatii. Exista parcuri safe? Exista cu adevarat parcuri safari care nu chinuie animalele? Se poate asa ceva? Intenționăm sa-i ducem si pe copii in astfel de parcuri. Are sens? Sau rămânem la filme documentare?
[b]Informatiile pe care le-am gasit sunt următoarele: [/b]
[ml][ul][li indent=0 align=left]O investigație făcută in 2017 de un ONG internațional pentru protectia animalelor a arătat ca din 26 de parcuri anchetate,[/li][/ul][/ml]
din Bali, Lombok si Gili Trawangan,
cu elefanți, tigri, delfini sau pisici zibete în captivitate,
NICIUNUL NU SATISFACE nici măcar nevoile de bază ale animalelor sălbatice.
[ml][ul][li indent=0 align=left]Toate parcurile ofereau plimbări cu elefantul. Iar ca sa se se ajunga la asta, elefanții trec prin programe crude si intensive de pregătire, care includ durere, suferinta si procedee traumatizante.[/li][/ul][/ml]
Nu am aflat din raportul asta daca si parcul unde am fost eu se număra printre cele 26 investigate. Dar stiu ca ofereau si ei plimbări. Făceau hartie din caca, dar ofereau si plimbări.
Bun. Si acum ca stiu toate astea, ce fac? Pe viitor? Ca in trecut nu am ce sa mai schimb. Îmi mai duc sau nu copiii sa vada animale sălbatice in parcuri safari?
Răspunsul il oferă directorul acestui ONG cu o vechime de 55 de ani, World Animal Protection, o asociatie care a reusit sa convingă 200 de companii de turism, printre care si TripAdvisor sau Booking, sa scoată din ofertele lor pachetele de distracții care includeau elefanți, delfini sau alte animale sălbatice ținute in captivitate. Omul zice asa:
[b]“Daca poti sa călărești, îmbrățișezi sau sa faci un selfie cu un animal sălbatic, atunci participi la o cruzime. Nu face asta, indiferent de cât de multe like-uri o să-ți aducă pe social media.” [/b](Steve Mclvor, CEO World Animal Protection)
