Oraș sustenabil în București
Dacă ar fi să îți imaginezi propria ta lume, propriul tău oraș sustenabil, în care să trăiești, cum ar arăta?
Gândește-te puțin! Nu te grăbi! Nu citi mai departe! Ia-ți privirea de la ecran și permite-ți să visezi pentru 10 secunde. Sau 20. Sau 30. Sau cât simți tu nevoia.
Textul poate să aștepte.
Ai revenit? Te-ai gândit? Cum arată? Seamănă cu descrierea de aici? Interesant.
Tinerii sunt plictisiți de sustenabilitate
800 de bucureșteni cu vârste între 18 și 55 de ani au fost și ei întrebați cum ar arăta, pentru ei, regatul lor sustenabil, personal. („How does your personal sustainable kingdom look like?”)
Răspunsurile lor descriu un loc care ar putea arăta cam așa:
- Luminos. Mai curat, mai puțin poluat, mai verde, mai însorit.
Fericit. Cu o mentalitate mai pozitivă, care impulsionează energia de a trăi și de a te bucura de viață.
Mai sănătos. Mai puțin dăunător, care susține viața pe termen lung.
Cu o speranță de viață mai lungă. Calitate mai ridicată a vieții de zi cu zi, care încetinește procesul de îmbătrânire.
Și...cireașa de pe tort, venită de la tinerii între 18 și 25 de ani,
- Plictisitor. Mai strict, mai controlat, mai puțin liber, cu alegeri mai limitate.
Imaginea articolului este generată de Inteligența Artificială, căreia i-am dat toate aceste răspunsuri. Roboțelul, încântat de munca lui, mi-a spus că pot observa elementele luminoase, verzi, fericite, sănătoase, dar și ușor restrictive conform percepției tinerilor. Și am întrebat care sunt acele elemente restrictive, în concepția lui, care să sugereze plictiseala. Sunteți curioși de răspunsul roboțelului? Vi-l redau mai jos:
Structura urbană foarte ordonată – Totul pare prea bine organizat, fără haos sau elemente spontane. Străzile, clădirile și spațiile verzi sunt dispuse într-un mod care sugerează control strict, ceea ce poate fi perceput ca restrictiv.
Lipsa elementelor de spontaneitate sau rebeliune – Nu apar graffiti, zone alternative, street art sau spații neconvenționale unde tinerii s-ar putea exprima liber. Totul este prea perfect.
Prezența unor tehnologii smart și monitorizare – Dacă există indicii de supraveghere, reguli stricte de circulație, trotuare impecabile fără niciun element imprevizibil, tinerii ar putea simți că există mai puțină libertate de explorare.
Lipsa mașinilor și a activității urbane tipice – Deși un mediu fără trafic este sustenabil și sănătos, tinerii ar putea considera că lipsa dinamicii urbane face orașul mai puțin animat și interesant.
Oameni prea ordonați și „cuminți” – Dacă toți par disciplinați și preocupați de sănătate și ecologie, fără elemente de divertisment alternativ (festivaluri, evenimente spontane), orașul poate părea plictisitor pentru cei care caută aventură și libertate.
Cum vorbim despre sustenabilitate
Probabil că aș fi continuat discuția cu Chat GPT până aș fi atins limita de bandă pe ziua de azi, pentru că mă fascinează discuția. Poate și pentru că am doi copii. Dar adevărul este că percepția aceasta a tinerilor despre sustenabilitate, mai degrabă ca pe o constrângere, decât ca pe o oportunitate, ar merita un articol separat și câteva explicații căutate la sociologi, antropologi, psihologi, profesori. Și bineînțeles, la ei înșiși. La tineri.
Dar pentru că scopul acestui articol este să vă aduc la cunoștință și restul rezultatelor unui studiu despre precepția consumatorilor asupra sustenabilității, mă rezum acum doar la o observație evidentă, zic eu: Trebuie să ne schimbăm discursul atunci când vorbim despre sustenabilitate, mai ales dacă vrem să îi atragem pe tineri. Iar asta este valabil inclusiv sau mai ales pentru companii. Cât și pentru media, școli, organizații de mediu sau de tineret, parinți.
Și vrem să îi atragem pe tineri, pentru că ei sunt consumatorii de produse și servicii, de știri și articole, viitorii posibili angajați, ș.a.m.d.
Vorbim despre o generație care a crescut într-o cultură a accesului instant la informație și mai ales la recompensă (vezi jocurile video) și care a avut acces încă de la naștere la o varietate de produse și alegeri. La 38 de tipuri de chipsuri pe rafturile magazinelor, ca să luăm cel mai banal exemplu. Pentru această generație, un alt tip de consum, mai conștient, o atenție mai mare la resurse și nu în cele din urmă, toate reglementările legislative legate de sustenabilitate, pot părea foarte ușor că îngrădesc o libertate.
Câteva titluri din presă, din ultimele luni,
“România, sufocată de factura plasticului nereciclat”
"UE a dat ordin definitiv. România, obligată să elimine din 2030. Dispar din magazine, pe bani sau gratuite"
"Bateriile de stocare, taxate cu 19%. 360.000 de români, afectați de decizia Ministerului Finanțelor"
"Sustenabilitatea, încă o provocare pentru companiile locale"
ne arată cum poate contribui acest tip de comunicare la formarea percepției că sustenabilitatea înseamnă mai multe probleme, lipsuri și restricții, decât oportunități și inovații.
Deci poate că un discurs în care să arătăm nu doar riscurile, ci să prezentăm și oportunitățile, ba chiar și exemple concrete de bună practică, precum cele din campania “A doua viață, modele de economie ciruclară” realizată de Asociația Soluții Sustenabile, ar putea echilibra puțin viziunea tinerilor asupra viitorului.
Ce îi împiedică pe români să fie mai eco-friendly
Dincolo de teama unei plicitiseli care s-ar putea instala odată cu sustenabilitatea, cel puțin în rândul tinerilor, toți participanții la studiu spun că ar fi niște cetățeni mai responsabili, mai eco-friendly, dacă produsele sustenabile ar fi mai ieftine, dacă am avea o infrastructură care să îi ajute să recicleze, dacă ar există o oarecare emulație în jurul lor pentru subiect, dacă ar vedea mai multă responsabilitate din partea companiilor în primul rând și dacă ar avea mai multă încredere în etichetele de tip eco.
De altfel, exasperarea românilor legată de practicile companiilor care se dau mai verzi decât sunt în realitate reiese nu doar din declarațiile celor care au răspuns la chestionare, precum aceasta a unui bărbat trecut de 46 de ani:
“Orice corporație va fi in primul rând interesată să facă bani. Asta este scopul ei. Nu îi va interesa cu ce cost, inclusiv în resurse. Și dacă totuși se implică, sigur e ceva de marketing în spate.”
Ci și din principalale așteptări pe care oamenii le au de la companii, în materie de sustenabilitate, care au reieșit din concluziile studiului:
1. Să fie lideri în această tranziție, să conducă schimbarea, să-și educe angajații, pentru ca ei, la rândul lor, să propage comportamente mai responsabile. 2. Să fie interesate de dezvoltarea durabilă, nu doar de profit. 3. Să fie mai autentice și să facă mai puțin greenwashing. 4. Să conducă prin propriul exemplu, mai mult decât să fie reactive la boicotul consumatorilor.
De ce unii aleg totuși să fie sustenabili
Și atunci pe ce se pot baza companiile și noi toți, dacă ne dorim să amplificăm comportamentele sustenabile, mai atente cu natura, cu resursele?
Există și oameni care au declarat că reciclează, fac compost, încearcă să cumpere doar ce au nevoie și să nu se lase pradă impulsurilor de moment, au grijă să nu facă risipă alimentară, repară ceva ce s-a stricat, în loc să arunce direct la gunoi și sunt atenți la consumul de energie.
Ce îi face pe acești oameni să fie atât de conștiincioși? Emoțiile. Sentimentul că sunt educați și contribuie la binele comun, senzația că ajută producătorii locali și nu în ultimul rând, mai puțină vinovăție, pe care o simt atunci când fac o alegere conștientă. „Nu fac mare lucru, dar cel puțin fac ceva.”
Și iată cum, a câta oară, ajungem la concluzia că în spatele tuturor acțiunilor noastre în care vrem să convingem de cineva de ceva, în cazul de față, companiile pe consumatori, nu trebuie să uităm de ceea ce ne face până la urmă unici și umani: sentimentele.
Toate datele sunt luate din studiul “Percepția consumatorilor privind sustenabilitatea”, realizat de AHA Moments și ToKnow și prezentat la evenimentul SustainAbility organizat de Progresiv, unde eEco.ro a fost partener media. Un rezumat cu toate celelalte informații interesante din cadrul conferinței puteți citi aici.
