Analiză de sustenabilitate cu panouri solare
In UE sunt folosite in prezent 230 de etichete diferite de sustenabiliatate si 100 de etichete de energie verde. Insa jumatate din aceste etichete sunt contestabile, pentru ca nu pot fi dovedite.
Din aceasta cauza, pe 22 martie 2023, Comisia Europeana a publicat o propunere de directiva care sa clarifice cand si cum poate fi prezentat un produs sau un serviciu ca fiind "verde", "eco", "bio", "eco-friendly", "natural", etc. Cat si amenzi pentru companiile care fac afirmatii inselatoare. Si spun ca vand sau ca sunt ele insele mai verzi decat in realitate.
Directiva vine sa protejeze consumatorul de reclama mincinoasa. Dar, in acelasi timp, este gandita sa ajute si companiile cu adevarat sustenabile, care fac eforturi sa reziste pe o piata unde toata lumea vinde ceva "verde". Cat si investorii care aleg sa bage bani intr-o companie sau alta.
Vasile Lazăr, consultant în sustenabilitate: "Ce este foarte important de stiut este ca in background-ul acestei directive sta mai degraba interesul din partea comunitatii de investitori decat din partea societatii civile. E un lucru foarte inetresant de obrservat.
Pentru ca investitotii au fost foarte puternic atacati in ultima vreme, ca vand investitii verzi, care nu sunt chiar atat de verzi. Ca in portofoliul lor exista inverstitii in companii care sunt in parte asta de eco-tech, dar in acelasi timp exista un portofoliu de investitii mari in companii din zona combustibililor fosili, a energiei care este produsa pe cale fosila. Si presiunea tocmai a fondurilor de pensii, a investitorilor privati asupra legiuitorului, lobby-ul acestora a devenit mai puternic decat lobby-ul companiilor care potrivit taxonomiei ar intra in zona aceasta de gri sau negru."
Problema afirmatiilor "verzi" este ca nu intotdeauna sunt la vedere, cum se intampla in cazul produselor oferite consumatorilor, de exemplu. Uneori, sunt ascunse in documente pe care se uita si le inteleg doar specialistii. Cum ar fi rapoartele non-financiare, pe care companiile mari, cu peste 500 de anagajati, trebuie sa le faca. Si in curand si companiile medii, cu peste 250 de angajati.
Vasile Lazăr, consultant in sustenabilitate: "Recent a fost publicat raportul de sustenabilitate al celor a OMV Petrom. Si in partea de realizari, in anul 2022, au fost trecute nu stiu ce centrale fotovoltaice, de vreo 400 si ceva de megawati. Pentru necunoscatori poate sa cada ca o chestiune sustinuta de realitate. In fapt, nu este decat un contract semnat de companie si Complexul Energetic Oltenia, pe intentia de a construi niste parcuri fotovoltaice.
Intentia este foarte buna, laudabila, toate aplauzele din partea noastra. Dar atata vreme cat ea nu este transformata in realitate, discutam doar despre dorinte, obiective, planuri. Ori noi cand discutam despre preocuparea pentru mediu, ne intereseaza mai degraba actiunea decat vorba."
Acesta este al saselea studiu de caz pe care l-am facut alaturi de consultantul in sustenabilitate Vasile Lazar pe tema greenwashing. Un fenomen care capata amploare din ce in ce mai mare si care iata, a intrat in atentia Comisiei Europene. Comisia a ajuns la concluzia ca 93 % dintre afirmatiile "verzi" nu stau in picioare. Sunt prea vagi, inselatatoare, nefondate sau nu pot fi sustinute cu dovezi.
Primul studiu de caz a fost despre campania Kaufland Zero Waste.
Al doilea studiu de caz a fost despre campania KLM Zboara Responsabil.
Al treilea studiu de caz a fost despre campania TotalEnergies Net Zero.
Al patrulea studiu de caz a fost despre parteneriatul dintre WWF si Coca-Cola, numit Impreuna pentru Dunare.
Al cincilea studiu de caz a fost despre Coca-Cola, sponsor la COP27.
În zilele urmatoare va fi publicat și interviul integral, aici, pe eEco. In care sunt prezentatate toate cele sase exemple, cat si alte elemente de context.
