Foto
În localitatea Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov, funcționează unul dintre cele mai mari ateliere de reparații din România, dedicat echipamentelor sportive. În ultimele 12 luni, peste 60.000 de produse – de la biciclete și articole de fitness, la corturi și caiace – au fost recondiționate aici.
Atelierul deservește peste 30 de service-uri din țară și face parte dintr-o rețea integrată a unui retailer cunoscut de echipamente sportive. De fiecare dată când deschide un magazin nou, compania include și un service. Care funcționează ca atelier propriu-zis de reparații sau în sistem buy-back. Produsele aduse de clienți sunt evaluate tehnic, iar în funcție de starea lor pot fi reintroduse în circuitul comercial.
Conform datelor furnizate de companie, 80% dintre articolele preluate prin sistemul de buy-back în 2024 au fost reparate și revândute. Prețurile au fost cu 15–50% mai mici decât cele ale produselor noi, iar garanția oferită, de doi ani.
Pariul reparațiilor s-a dovedit a fi câștigător. 15% dintre bicicletele vândute anul trecut au fost biciclete recondiționate. Iar în cazul schiurilor, proporția a fost și mai mare: 60% au fost produse second-hand, reintroduse în vânzare după revizie tehnică.
Sustenabilitate vs. profitabilitate
Gabriela Barbu, director de sustenabilitate al Decathlon România, subliniază că inițiativele de tip buy-back și reparații sunt parte dintr-un model economic care urmărește în același timp și reducerea impactului de mediu, și viabilitatea financiară.
"Sustenabilitatea și profitabilitatea trebuie să meargă mână-n mână, pentru că altfel niciun retailer sau niciun business nu ar lansa acțiuni din care pierde. Dar ele sunt profitabile sau sunt sustenabile ca și performanță economică pentru companii, uitându-te și ca un tot. Adică, dacă noi ne așteptăm să lansăm un business sustenabil și să fie din prima, doar privind și analizând segmentul de sustenabilitate, el să fie cel care îți aduce profit, în punctul meu de vedere și al companiei, nu este neapărat cel mai bun mod de a porni la drum.
Totul se privește în ansamblu. Sunt niște servicii pe care le oferim clientului și din acest motiv privim de câte ori se întoarce clientul, care este lifetime-ul clientului când accesează procesul sustenabilitate. Clientul vine de mai multe ori în magazin. Vine de 2,5 ori mai mult față de un client care își cumpără doar produse standard și nu le repară, și nu sunt reutilizate.
Deci da, este un business care crește mulțumită acestor ancore pe care noi le oferim clienților noștri.",
a explicat aceasta.
Provocări interne: mentalitatea angajaților
Prima provocare, profitabilitatea, a fost deci depășită în timp cu ajutorul datelor. A rămas însă provocarea legată de mentalitatea angajaților. Care dintr-o dată mai aveau ceva de făcut, pe lângă sarcinile zilnice.
Soluția? Indicatori de economie circulară în sistemul de bonusare. Între 33% și 50% din bonusurile lunare ale angajaților din magazine sunt acum corelate cu performanța programelor sustenabile.
Și iată cum, prin motivarea angajaților, programul de reparații a luat avânt și a contribuit, de fapt, la un obiectiv mai mare de sustenabilitate. De trei ani, compania a reușit deja să decupleze amprenta de carbon de creșterea businessului. Ceea ce trebuie să se întâmple cu toată economia până în 2050, conform legilor europene pe climă.
Reparațiile și reutilizarea echipamentelor sportive contribuie direct la acest rezultat, în special prin prelungirea duratei de viață a produselor și reducerea deșeurilor.
Reporajul video despre inițiativele de sustenabilitate luate de Decathlon deschide ediția a doua a campaniei "A doua viață. Modele de economie circulară", inițiată de Asociația Soluții Sustenabile, cu spijinul Stratos, cu scopul de a inspira mediul de business să facă tranziția la un model de afaceri liniar la unul circular, cât mai repede și mai ușor.
Celelalte 9 episoade video le puteți vedea aici.
