Galerie Foto
În Suceava, Fostul Combinat de Hârtie și Celuloză deschis în 1962 a fost privatizat în anii '90 și a devenit compania Ambro, parte a grupului francez Rossman. Acolo se produce în continuare cel mai fabricat tip de hârtie la nivel mondial, hârtia din care se face cartonul ondulat. La rândul lui unul dintre cele mai folosite ambalaje din lume.
Hârtia este fabricată din maculatură, 100%. Ceea ce face procesul de producție mai dificil, pentru că fibra reciclată își pierde din caracteristicile de rezistență prin reciclare.
În fiecare zi, 550 de tone de maculatură sunt procesate pentru a obține 500 de tone de hârtie reciclată.
Fabrica a început să folosească deșeurile de carton pentru producerea hârtiei abia din 2007. Până atunci hârtia era fabricată din lemn. O schimbarea care a venit dintr-o nevoie, după cum ne-a explicat Roxana Chiș, ESG manager Ambro:
"În acel moment au avut loc niște pătrunderi pe piață ale unor investitori în domeniul mobilei, care au exploatat păduri. (2:05) Și dacă materia primă consta în deșeul lemnos, ei preluau cu totul și nu ne vindeau la rândul lor fibra necesară celulozei. (2:20) Așa că ne-am trezit într-un risc de a închide activitatea și a trebuit să ne reorientăm rapid. La momentul ăla a venit dintr-o nevoie și putem spune că așa s-a deschis firul de economie circulară."
În lipsă de materie primă, compania a fost deci nevoită să-și schimbe complet modelul de business. A investit 15 milioane de euro în echipamente noi, ca să poată produce hârtie din deșeuri de carton, în loc de deșeuri de lemn. Trecerea de la liniar la circular i-a ajutat nu doar să reziste pe piață, dar s-a dovedit a fi chiar profitabilă.
Mihai Banu, consilier tehnic Ambro:
"În principiu, față de perioada când se fabrica din celuloză, consumul de energie electrică a scăzut la circa 50% decât era înainte. Iar consumul de aburi utilizat înainte pentru fabricarea hârtiei și a celulozei era de 3-4 ori mai mult decât este în prezent. Consumul de apă proaspătă pentru fabricarea celulozei și a hârtiei era de 4-5 ori mai mare."
Văzând avantajele economiei circulare, compania a continuat să investească în astfel de măsuri. A instalat o stație de cogenerare care a costat 9 milioane de euro. O instalație care a adus o scădere de costuri cu energia electrică, reducerea amprentei de carbon și independență energetică.
Circularitatea a mers apoi mai departe, către cealaltă fabrică deținută de companie, pe același sit industrial, fabrica de carton ondulat. Care a ajuns să funcționeze în simbioză perfectă cu fabrica de hârtie. Hârtia este trimisă la fabrica de carton ca materie primă, iar resturile din fabrica de carton sunt trimise înapoi la fabrica de hârtie și devin pastă pentru o nouă hârtie reciclată.
Cum s-a dovedit tranziția de la un model de afaceri liniar la unul circular un adevărat atu de business aflați din episodul 12 din campania "A doua viață. Modele de economie circulară", realizată de Asociația Soluții Sustenabile cu ajutorul companiei de consultanță de mediu Stratos. Un proiect inițiat cu scopul de a grăbi tranziția verde a României prin oferirea de exemple de bună practică din mediul de business.
Celelalte 11 episoade le puteti vedea aici.
