Foto
Care sunt competențele-cheie de viitor, legate de sustenabilitate, într-o companie? De orice dimensiune ar fi ea. Este o întrebare des întâlnită în mediul de business, mai ales în contextul în care Inteligența Artificială se dezvoltă cu o rapiditate și o impredictibilitate care fac dificil de realizat orice prognoză pe o perioadă mai lungă de șase luni.
Un studiu KPMG făcut în 2024 pe 550 de companii din toata lumea despre decalajul dintre strategie și execuție în raportarea de sustenabilitate ne oferă un posibil răspuns. 37% dintre companiile care au participat la sondaj cred că managementul și raportarea emisiilor de carbon devin foarte rapid o competență-cheie.
Problema
De ce? Probabil pentru că aceste companii au înțeles că pentru a putea implementa măsuri de sustenabilitate trebuie întâi să măsoare unde au cel mai mare impact negativ. Iar când au început să facă măsuratori, au realizat cel puțin trei mari probleme:
1. Datele sunt greu de gestionat pentru că vin din multe departamente diferite
2. Informațiile sunt neclare sau nesigure, mai ales cele primite de la furnizori și clienți, de unde vine de altfel și cea mai mare amprentă de carbon
3. Informațiile sunt colectate de multe ori manual, nu există sisteme integrate
Consultanții în sustenabilitate confirmă:
”Datele de sustenabilitate nu au ca sursa un singur departament si de cele mai multe ori nu sunt stocate intr-un singur sistem. Datele pentru flota vin de la logistica. Datele pentru zona de achizitii vin de la procurement. Datele pentru deplasari vin de la HR sau de la angajati direct. In plus, standardele de sustenabilitate ne ghideaza sa colectam si date care pana in prezent nu erau utilizate in alte analize, pentru care practic nu exista un istoric. Datele cu privire la energia achizitionata erau inregistrate pana in prezent doar din perspectiva financiara, nu si cantitativ in kwh. Fiecare sursa are formatul ei, frecventa ei de actualizare, responsabilul ei. Sa aduni toate acestea intr-o logica unitara, sa le validezi metodologic si sa obtii un calcul de emisii de carbon care sa treaca de audit, asta e provocare reala. Nu redactarea raportului, ci constructia procesului de calcul si colectare de date din spatele lui.” (Oana Vîlceanu, Manager de Sustenabilitate Stratos Management)
Același studiu citat confirmă și el. Multe organizații încă se bazează pe procese manuale, tabele și excel-uri pentru gestionarea datelor legate de sustenabilitate, iar managementul acestor date rămâne o provocare majoră. În industria prelucrătoare, de exemplu, 49% dintre companii folosesc încă spreadsheet-uri pentru gestionarea datelor ESG (Environmental, Social, Governance).
Ce înseamnă ESG
Datele ESG se referă atât la amprenta de carbon, cât și la informațiile măsurabile prin care o companie își evaluează impactul asupra mediului (Environment), societății (Social) și modul în care este condusă (Governance).
Impactul asupra mediului este impactul asupra naturii; ceea ce poate însemna atât emisii de dioxid de carbon (amprenta de carbon), poluare, cât și consum de energie și resurse, consum de apă sau deșeuri generate.
Impactul asupra societății se referă la societate, în ansamblul ei, indiferent că vorbim despre propriii angajați, comunitate sau clienți. La cum tratează compania oamenii, în general. Iar aici datele relevante înseamnă de regulă informații legate de sănătate și siguranță la locul de muncă, diversitate și incluziune, egalitate salarială, condiții de muncă în lanțul de aprovizionare sau impact asupra comunității.
Iar modul în care este condusă compania înseamnă structura board-ului, politici de etică și anticorupție, conformitate, transparență, remunerarea managementului. Date din care să reiasă cât de responsabil și sustenabil se face business.
Așadar, în practică, datele ESG se traduc în indicatori de performanță (ex: tone CO₂/an), procente (ex: % femei în leadership), scoruri / ratinguri și alte date colectate din operațiuni.
Ele sunt folosite pentru raportare, audit, evaluare de către investitori sau/și decizii strategice.
E drept că propunerile recente de simplificare a raportării prin pachetul Omnibus amână obligațiile pentru companiile mai mici, dar presiunea de a măsura, de a avea date clare și trasabilitate nu dispare, pentru că lanțurile de aprovizionare cer în continuare aceste date ESG, băncile și investitorii cer astfel de date, partenerii cer și ei, pentru a le raporta mai departe. Iar datele ESG încep de regulă de la amprenta de carbon.
Însă dincolo de cine cere aceste informații, începând de când și conform cărei legi, colectarea datelor ESG ajută orice companie în a crea o strategie de business mai bună, în a preîntâmpina riscurile și a observa mai limpede oportunitățile de dezvoltare.
Soluția
Vestea bună este că există soluții tehnice care vin să rezolve cele mai frecvente probleme legate de măsurare și raportare, de la date dispersate în surse multiple, colectare manuală, fișiere greu de corelat, până la nivelul redus de trasabilitate.
Așa cum este și cel mai recent produs pentru calculul amprentei de carbon și raportare de sustenabilitate, lansat de Stratos Management, companie românească de consultanță de mediu și sustenabilitate, cu ocazia aniversării a zece ani de activitate.
StratoScope este o platforma SaaS (Software as a Service) construită în jurul a două module care pot fi utilizate împreună sau separat.
Primul modul este dedicat calculului amprentei de carbon și susține colectarea, justificarea, structurarea și calculul emisiilor conform GHG Protocol, utilizând factori de emisie din baze de date recunoscute, precum DEFRA și EXIOBASE.
Al doilea modul este destinat raportării de sustenabilitate și ajută companiile să colecteze și să organizeze informațiile într-un cadru aliniat cu cerințele CSRD/ESRS.
Ce înseamnă CSRD/ESRS
CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) este legea europeană care obligă companiile să raporteze informații ESG.
Iar ESRS (European Sustainability Reporting Standards) se referă la standardele tehnice după care se face raportarea. Standarde care arată concret ce anume trebuie să raportezi și cum, după ce indicatori, metodologii și ce structură.
Platforma StratoScope include, de asemena, funcționalități AI pentru structurarea și generarea de conținut, analize de scenarii de tip what-if pentru construirea strategiei de decarbonizare și o arhitectură construită în raport cu repere precum ISO 27001, ISO 14064-1 și IFGICT.
Totul integrat.
“În loc să avem un proces ad-hoc pentru fiecare client, avem o logică comună: colectare structurată pe surse de date, aplicare de factori de emisie recunoscuți metodologic, calcul transparent pe Scope-uri și un flux care permite revizuire și audit. Când începem un proiect nou cu un client, nu pornim de la zero. Pornim de la un cadru care a fost construit și rafinat, folosind experiența și expertiza acumulate în zeci de proiecte realizate anterior. Asta comprimă semnificativ timpul de implementare și creste calitatea rezultatelor.” (Simona Anghel, Manager Departament Sustenabilitate Stratos Management)
Cu ce e diferit noul instrument de măsurare CO2 și raportare
Potrivit companiei, diferențiatorul StratoScope constă în experiența echipei de specialiști care au lucrat la produs. Platforma nu a fost gândită ca un software generic, ci a fost dezvoltată pornind din experiența practică acumulată în proiecte reale. Astfel, soluția combină componenta digitală cu expertiza tehnică necesară pentru configurarea corectă a procesului, în special în etapele inițiale, când companiile trebuie să stabilească metodologia, limitele de raportare și logica de colectare a datelor.
"Am creat StratoScope pornind de la o realitate pe care am întâlnit-o în mod repetat în proiectele cu clienții: date răspândite în surse multiple, procese greu de urmărit și mult efort manual. Platforma ajută companiile să aducă mai multă ordine în date, să simplifice colectarea și consolidarea informațiilor și să obțină rezultate mai ușor de verificat și de utilizat în decizie, raportare și audit". (Luminița Roșca, Director General Stratos Management)
Cui se adresează produsul
StratosScope poate fi un instrument util pentru cel puțin trei categorii de organizații:
1. Companiile care au deja un responsabil de sustenabilitate intern sau o echipă ESG formată, dar lucreaza încă cu procese manuale și pierd mult timp în consolidare și revizuire
2. Firmele care primesc solicitari din supply chain pentru date verificabile de carbon și nu au un răspuns structurat
3. Organizatiile care aleg să raporteze voluntar sau știu că au raportare CSRD în următorii 1-2 ani și vor să își construiască procesul corect de la început, nu să corecteze ulterior un sistem improvizat.
De asemenea, platforma poate fi utilizată și de instituții și organizații publice care au nevoie de o bază metodologică solidă pentru raportare voluntară sau conformare.
